„Nimic nu e mai bun pe lumea asta…”

Scriitorul Vasile Avram (plecat dintre noi in  2003),  putin cunoscut (inca) in Romania, asternea pe hartie, la 13 august 1999, o minunata meditatie-esenta. Am citit  lucruri frumoase si adanci scrise de acest om, a carui opera a inceput sa fie scoasa la lumina si publicata abia dupa trecerea sa in nefiinta, de catre iubitoarea si neobosita sa sotie, Felicia Avram. Reproduc aici una dintre minunatele sale cugetari, care mi-a mers la suflet, si a carei copie in manuscris mi-a fost daruita de doamna Felicia Avram. Am insotit citarea de mai jos de o fotografie facuta de mine la 2 septembrie 2009, una dintre cele mai dragi mie, pentru simbolul curcubeului pe care l-am primit si surprins, asternut peste o moara de vant si o casa. 

Nimic nu e mai bun pe lumea asta decat o casa a ta. Unde sa traiesti in liniste si bucurie, si unde sa te regasesti pe tine insuti, seara, dupa obositoarea alergare de peste zi.

Fiecare casa care se cinsteste pe sine – prin cinstea celor care o locuiesc – are o legatura mitica (si mistica) cu sfera originilor. Casa ta e centrul lumii – a universului. De aici pleaca si aici se intorc toate coordonatele cosmosului, stratificandu-se in jurul vetrei simbolice (unde arde focul sacru), al icoanei (unde pulseaza candela credintei) si al mesei (unde vin sa se aseze, atunci cand ii chemi, toti cei dragi, vii sau morti, sa sporeasca dulceata locuirii. Si nici Dumnezeu nu lipseste.

Caci e un mare har al cerului sa stii locui pe acest pamant. Frumos, curat, deplin, ca intr-o rugaciune. Sa ai de unde merge si unde veni. Sa simti langa umarul tau axa lumii (axis mundi), ca un reper valabil in eternitate, pe care sa-l regasesti si cand nu vei mai fi trup in carne si oase – cand vei reveni, impreuna cu ingerii, la sarbatori mari, sa sfintesti locuirea urmasilor tai.”

Decalog in dar

Zilele trecute am primit cateva daruri spirituale. Intre ele, un decalog conceput de scriitorul Vasile Avram  la 13 august 1999 si dedicat fiicelor sale. Mi-a placut mult si il redaruiesc la randul meu aici:

1. Fii tu insuti. Traieste in adevar.

2. Nu deveni inainte de a fi.

3. Cauta-l pe Dumnezeu in trei directii: in cuprinsul lumii, in adancul sinelui tau si in departarile cosmosului.

4. Vorbeste, dar nu flecari; petrece, dar nu te pierde in zgura senzatiei; lucreaza, dar nu te irosi in lucruri.

5. Iubeste lin si curat, ca un rau – nu bolovanos ca un vartej. Iubirea e o oglinda in care se privesc doua persoane si se vad unul pe altul in acelasi timp si in aceeasi sfera de sensuri.

6. Adu-ti aminte ca nu esti vesnic pe acest pamant, dar esti vesnic in sanul lui Dumnezeu.

7. Impartaseste-te cu discretie si cu bucurie din ceea ce se daruie fara sa se imparta: lumina, viata, natura, credinta, iubirea, speranta.

8. Sporeste, pe cat poti, valoarea omului creator, dar nu urati lumea cu kitsch-uri.

9. Tine urechea deschisa la zvonurile de dincolo de limbajul informational al zilelor noastre, asculta muzica sferelor si corul ingerilor din zarea luminala a lumii.

10. Spala-te, simbolic, cu roua florilor de Sanziene si cu stropii de lumina a Cerului spre a fi curat la inima ca un prunc, si luminat la minte ca un profet. Fii!