Prima mea intalnire cu insula greceasca Corfu a fost o intalnire a papilelor gustative. Cu vreo 2 ani in urma, o cunostinta mi-a adus cadou din Corfu fructe glasate de koum quat produse local. O minunatie!!! Am primit si un borcan de dulceata din acelasi fruct citric exotic, produs tot acolo. Prima dragoste pentru Corfu mi-a venit astfel. Dupa degustarile de-atunci, am hotarat: trebuie sa merg sa vad neaparat „planeta” unde cresc si se prepara minunatiile din koum quat! Si – in acest concediu, am ajuns acolo. Sunt multe de povestit despre Corfu, si o voi face in pagini viitoare aici pe blog cu siguranta…, cu imagini si colectie de amintiri, dar acum vreau sa desprind una aparte, ca o perla alba, pe care n-am s-o uit!
Ma plimbam prin Corfu town (numit Kerkyra de localnici), capitala insulei, si am dat, pe un promontoriu inalt aproape de mare, de un parc umbros si placut, pe canicula de sfarsit de august din Corfu. In plimbare, am intalnit intai doua busturi cu cate o inscriptie dedesubt, si-apoi, pe poarta principala a parcului, aceleasi doua nume: fratii Lawrence si Gerald Durrell. Rusine mie, dar nu stiam cine sunt. Desi… parca Durrell imi spunea ceva, dar era compet cetos in mintea mea. Sub bustul lui Lawrance Durrell am citit acestea, si brusc am avut revelatia ca exact acest sentiment l-am avut ori de cate ori am ajuns in vreo insula greceasca (si au fost, pe rand, Kos, Creta si Rhodos). Ceea ce am simtit si in Corfu si ceea ce, admirabil, imi „scosese in fata” necunoscutul Lawrence Durrell, spunand de dincolo de timp: „Greece is the country that offers you the discovery of yourself„. Pun mai jos cateva fotografii din Parcul Durrell din Kerkyra (Corfu) si o poza preluata, amintind centenarul Lawrence Durrell in iunie 2012:
anomismi 