Usa altarului de la Manastirea Brancoveanu din Sambata, pe care va fi iesit de atatea ori Parintele Arsenie in fata credinciosilor…
Cele de mai sus sunt vorbele Parintelui Arsenie Boca, care ii scria in anii ’40 fostului sau coleg de banca din liceul din Brad, Petru Boldor, astfel: „M-am inhamat la carul unui ideal cam greu: Transformarea omului in Om, fiul mai mic al lui Dumnezeu si frate al Fiului Sau mai mare. Insa toate idealurile mari au in ele ceva paralizant: nu te lasa sa te preocupi de nimicurile acestei vieti.”
Am gasit pe Internet o carte partial biografica despre Parintele Arsenie Boca. Ea poate fi citita in intregime aici („Aşezământul de la Sinaia-O Sinteza a Gandirii Parintelui Arsenie Boca in 800 de Capete„). Este scrisa cu multa elocinta si documentare de Ioan Gansca (el insusi teolog), sub directa indrumare a Parintelui orb de la Manastirea Sambata, Teofil Paraianu, care nu mai este printre noi. M-am bucurat astfel sa am acces la una dintre lucrarile echilibrate si echidistante despre viata si opera Parintelui Arsenie, controversat si azi, precum toate marile personalitati ale lumii din orice domeniu. In carte sunt prezentate nenumarate marturii ce recompun imaginea personalitatii si vietii marelui duhovnic ardelean. In contextul unirii Transilvaniei cu Romania si a nevoii de redobandire a fiintei nationale in Ardeal, planul Mitropolitului Ardealului, Nicolae Balan, a fost, in anii ’30 -’40 de a reconstrui nuclee puternice de ortodoxism, alegand locuri si oameni de-un anume fel. Pentru proaspatul teolog dar si absolvent de belle-arte Zian Boca (tuns in monahism sub numele de Arsenie), Mitropolitul Balan pregatise vechiul asezamant monahal brancovenesc de la Sambata de Sus (Fagaras) – la care se incepuse renovarea in 1928, si unde Parintele Arsenie a fost adus de Mitropolitul Balan in iunie 1939, imediat dupa intoarcerea sa de la Muntele Athos, unde ucenicise pentru 3 luni (martie-iunie 1939). Parintele Dumitru Staniloae, care ii fusese profesor Parintelui Arsenie, in timpul studentiei sale la Facultatea de Teologie din Sibiu, va face in multe randuri aprecieri extraordinare la adresa fostului sau student, cu toate ca stia ca acestuia nu ii placeau deloc laudele, dimpotriva. Pe langa contributia exceptionala la traducerea si aparitia Filocaliei in Romania, Parintele Staniloae comenta in 1943 cu privire la inraurirea extraordinara a Parintelui Arsenie asupra sufletelor credinciosilor la Sambata de Sus. Este ceea ce s-a numit „curentul spiritual de la Sambata de Sus”, care s-a facut simtit la numai un an dupa ce Parintele Arsenie a fost hirotonit preot acolo (in aprilie 1942). In 1943 Parintele Staniloae nota urmatoarele:
„Pe pajiştile mănăstirii şi prin încăperile ei se află zilnic 200-300 de fiinte omeneşti îngenuncheate pe sub streaşinile ei în rugăciune şi scrutându-si trecutul de pacate a căror povară nu o mai pot suporta. Multi dintre ei, veniti de la sute de kilometri, stau acolo câte 2 pânăla 5 săptămâni, hrănindu-se numai cu pâine şi apă, dar simtindu-se atât de bine şi de întremati, încât nu le-ar mai veni să plece, iar dacă pleacă se întorc la scurte intervale. Cine îi urmăreşte dimineata în timpul predicilor Părintelui Arsenie, trecând rând pe rând din starea de încântare pentru frumusetile duhovniceşti care le sunt dezvăluite, la hohotele de plâns pentru păcatele lor, nu mai poate fi în mod continuu omul care a fost. Dar ceea ce te covârşeşte lângă aceşti oameni este încordarea cu care aşteaptă să le vină rândul la mărturisirea păcatelor, când fiecare ştie că Părintele va sta numai cu el 4-5 ore în convorbire intimă purificându-i toate măruntaiele sufletului şi toate colturile trecutului de petele chinuitoare ale păcatului. Te înduioşează să-i auzi sărmanii alergând în întâmpinarea Părintelui cu strigătul: «Părinte, dar de mine când vezi, că nu mai pot purta povara pe mine».
În ce constă taina acestor impresionante efecte ale lucrării Părintelui Arsenie şi care sunt elementele programului său de lucru? Fără îndoială că mijlocul prin care lucrează Dumnezeu în suflete este cuvântul pe care îl rostim în numele Lui. Dar cuvântul are o eficacitate deplină numai când are acoperirea aurului care este viata celui ce-l rosteşte. Atunci e un cuvânt ce se rupe dintr-o fiintă care a devenit rug al credintei şi mută focul la auzitori. Despre viata Părintelui Arsenie nu e necesar să vorbim, căci asprimea ei e cunoscută şi nu vrem să-l supărăm lăudându-l. Cuvântul său porneşte din neclintirea de stâncă a celui ce nu se târguieşte şi nu se clatină ca trestia bătută de vânt, ci e întreg aşa cum îi este vorba: curat, opus oricărei patimi şi oricărui gând de mândrie. Programul Părintelui Arsenie? Prin ceea ce a f ăcut din sineşi prin ceea ce propovăduieşte, este o vie restaurare a celui mai autentic duh ortodox. La noi credeau multi că traditia răsăriteană, cu duhul ei de înfrânare, e prin definitie ceva pasiv, lipsit de fortă. Cine vrea să vadă gâlgâitul vietii celei mai cuceritoare şi forta cea mai copleşitoare, n-are decât să meargă la Sâmbăta de Sus. Predica de la Sâmbăta de Sus are ca obiect principal combaterea păcatului prin trezirea gândului la prezenta vie alui Hristos. De aceea treapta în care culminează pregătirea pelerinului este mărturisirea. Te minunează acuta sensibilitate fată de povara insuportabilă a păcatului ce se trezeşte în oameni la Sâmbăta. Părintele Arsenie arată cât de mult se poate înflăcăra prin trăire tot tezaurul dogmaticei şi al disciplinei răsăritene. Hristos lucrează numai prin Sfintele Taine şi în Biserică. Fiecare credincios e obligat sărămână între semenii săi, rugându-se pentru ei, crezând pentru ei, fiind răspunzător pentru ei. Orice individualism sau mândrie dornică de afişaj,de nuantă sectară este lovit în cap. Smerenia şi puritatea vietii sunt conditiile sau mai bine zis conditia neapărată a mântuirii. Ne este imposibil să redăm măcar schematic toate laturile propovăduirii de la Sâmbăta de Sus. Tinem doar să mai accentuăm importanta natională pe care o are lucrarea de acolo.”
anomismi 