Marturii ortodoxe germane: Parintele Serafim Joanta

Aseara am audiat, in aula Facultatii de Teologie din Sibiu, o prelegere plina de har si de pace a IPS Serafim Joanta, Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe a Gemaniei si Europei de Nord. Tema anuntata a fost „Criza elitelor”, insa parintele s-a departat de tema uneori, aducand argumente privitoare la relele si bunele occidentului, la ruperea radacinilor adanci spirituale si ortodoxe, pentru toti romanii care isi pararesc tara. Avand o mare experienta dincolo de granite, in Germania mai ales, parintele a putut sublinia cu deosebita finete si bun-simt, felul in care romanii din strainatate se departeaza de ei insisi, isi depersonalizeaza adesea fiinta launtrica, originara, si-o rup, numai din dorinta puternica de adaptare si socializare intr-o lume cu alte reguli si ritmuri. Despre elite, parintele s-a referit mai ales la elitele religioase, la tagma ortodoxa, facand observatia ca daca in anii 1940-50, Romania avea circa 50 mari duhovnici, in prezent daca se mai pot numara 5 astfel de misionari. O situatie trista, datorata distrugerii in matrita interioara, in gena profunda a credintei si curajului ortodox. Am audiat aseara o prelegere importanta, in care un adevarat exponent al ortodoxiei romanesti, care isi petrece insa majoritatea timpului in afara granitelor noastre, a reusit sa surprinda si sa ne prezinte imaginea actala a Romaniei, a degradarii si decadentei, delasarii si egoismului, insingurarii si lipsei de speranta si actiune, asa cum este ea perceputa de orice vizitator din exterior. Nu a fost o prelegere optimista, dar in cateva randuri incurajari si sublinieri ale marilor calitati ale neamului au starnit o rumori fericite in sala. Sala a fost plina la refuz, s-a stat si in picioare. Am remarcat foarte multi tineri, probabil majoritatea dintre ei studenti si studente la teologie, dar, desigur, si oamnei de toate varstele, preocupati de problematica. O doamna profesor universitar, pensionata, a avut dupa prelegere o interventie ce aproape a ridicat sala in picioare de aplauze, subliniind adevaruri de care adesea ne temem sa vorbim. Prezenta masiva a tinerilor a facut insa ca reactiile sa fie vii si calde si sa ne faca sa speram ca ei, cei tineri, raman stidnadrul sperantei romanesti. Prelegerea, cu raspunsuri la intrebari cu tot, a durat aproape 3 ore si s-a terminat intr-o atmosfera entuziasta si plina de nadejdi. Parintele, vadit incantat de numerosul auditoriu dar si de reactiile lui, parea sa nu se mai dezlipeasca de prezidiul de vorbire. Dragostea si dorul de tara sunt mai presus de rasele preotesti si de cugetul purificat al traitorului intru Hristos…