Ganduri romanesti despre Basarabia si ganduri basarabene despre Romania

Istoria ne-o-nvatam de cativa ani doar, istoria noastra adevarata. Si numai in masura in care dorim, in care suntem interesati personal. Nimeni in anii din urma, de cand avem „liber la informatie” nu este imbiat in mod oficial, directionat, organizat, sa afle adevarurile romanesti. In scoala, istoria nationala este in continuare departe de a fi dezvaluita tinerilor. „Fiecare pasare pe limba ei piere” si nimeni din cei ce conduc destine nationale nu sunt interesati sa ne cunoastem trecutul. A privi in urma si a descoperi adevaruri, la umbra inteleapta a luciditatii retroactive si a maturitatii, nu este un fapt de care sa se bucure decidentii noroadelor.  Dar in anii din urma avem acces la memorie. Cartile de memorialistica de detentie aparute pana acum depasesc numarul de 600, iar cele de istorie scrise dupa 1990 sunt si ele de ordinul sutelor. Exista si altfel de cai de acces la istorie – mie mi s-a intamplat aceasta in ultimii ani ca inraurire a credintei, mai degraba decat ca deziderat personal. Fiindca adesea crestinismul si istoria noastra au mers mana in mana.

moise3

Una dintre primele informatii vii despre Basarabia am primit-o asistand la o prelegere a Parintelui Moise Iorgovan de la Manastirea Oasa, despre care am scris pe blog (se poate citi aici). Activitatea lui ferventa, mai ales in perioada anilor 2004-2011, pentru a aduce la lumina marturii si marturisiri nepretuite, este prezentata intr-un interviu luat Parintelui Moise de Claudiu Tarziu (textul se poate citi integral aici). Extrag din acel interviu, cu privire la Basarabia, cateva fraze foarte importante rostite de Parintele Moise: „Basarabia sub comunism este pentru noi aproape necunoscută, pentru că şi cronologic, basarabenii au fost loviţi primii de comunism, şi pentru că acolo comunismul a fost mai dur decât la noi. Despre suferinţele românilor dintre graniţele României de azi s-a scris şi s-a vorbit destul de mult, dar despre ce au pătimit basarabenii ştim foarte puţin. Între filmele cu Basarabia va fi şi unul despre prigoana religioasă, care acolo a fost devastatoare: din 1.200 de biserici, 200 au mai rămas deschise sub comunism; un preot la 10-20 de sate. Şi a fost dublată de persecuţia pe motive etnice, căci românii din Basarabia trebuiau rusificaţi. Limba română, identitatea românească, alfabetul latin, istoria românească au fost lovite cu forţa urii. Abia când stai de vorbă cu oamenii care au prins evoluţia răului de la început, îţi dai seama prin ce au trecut basarabenii, şi că Basarabia este cea mai mucenicită parte a pământului românesc. Spunea undeva Grigore Vieru un adevăr cutremurător: ‘Puneţi una lângă alta petele de sânge de pe cămăşile noastre şi veţi avea harta Basarabiei‘. E o minune că după ce au trecut prin acest proces de deznaţionalizare şi ateizare, într-o parte dintre ei, au mai rămas vii credinţa şi românismul. Ar trebui să le aflăm drama şi să ne purtăm cu ei cu mai mare delicateţe şi înţelegere. I-ai scos din incendiu şi le reproşezi că sunt pe trei sferturi arşi! Dar cum să fie altfel decât mutilaţi?

Am să vă spun ceva, care poate o să tulbure pe multă lume: într-un fel, e mai bine că re-unirea noastră s-a amânat. Şi acum, dacă s-ar face unirea, i-am dezamăgi cumplit pe basarabeni.”

***

savatie3Citind ultimele doua fraze citate mai sus, mi-am amintit, in oglinda, felul in care tanarul (pe atunci – caci erau anii 1992-1996) Stefan Bastovoi, venit din Basarabia, de langa Chisinau, la Iasi sa faca liceul de arta, recepta Romania din visele sale. Acel tanar adolescent, devenit in 1999 Parintele Savatie Batsovoi de la Manastirea Noul Neamt de la Chiticani, zona Tighina, avea sa raspunda direct si sincer, intr-un interviu luat de Mihail Vakulovski in toamna anului 2001, pentru revista „Vatra”. La intrebarea „Cum ai ajuns in Romania, la liceul de arta? Ce fel de exeperiente ai trait atunci, despre perioada de adaptare, etc….”, Bastovoi raspundea: „Ti-am zis ca eram un patriot. De aceea am plecat la studii in Romania, era chiar in toiul miscarii nationaliste de la noi. Credeam ca o sa descopar un neam mare, neamul meu. dar nu a fost asa. Am descoperit un neam fricos si las, un neam de lingusitori. Neamul meu. Am oscilat pe urma totdeauna intre adancurile mele slave, in sens dostoievskian, pentru ca am stramosi ucrainieni, si aceasta realitate care ma mahnea. […] Desigur, a existat o perioada de adaptare, chiar foarte lunga si anevoioasa. Cel mai greu mi-a fost sa ma adaptez la lipsa de sinceritate si de caldura pe care o au romanii, din punctul meu de vedere, dincolo de gramada de formule de politete si zambete de plastilina, care la noi nu exista. In cei patru ani de liceu, pot sa spun ca m-am format ca o persoana duala.”

Puse fata in fata, in oglinda,  afirmatiile celor doi – romanul Moise Iorgovan si basarabeanul Savatie Bastovoi converg spre idee si arata ca intr-adevar, mult adevar exista in afirmatia primului, pe care o re-citez aici:

„Am să vă spun ceva, care poate o să tulbure pe multă lume: într-un fel, e mai bine că re-unirea noastră s-a amânat. Şi acum, dacă s-ar face unirea, i-am dezamăgi cumplit pe basarabeni.”

Basarabia. Asa cum a fost…. – cu parintele Moise de la Oasa

Misionarism ortodox intru romanism, asa as numi activitatea parintelui monah Moise Iorgovan de la Manastirea Oasa. Asa cum s-a autointitulat, un haiduc, acest calugar a inceput de un numar de ani sa adune crampeie de memorie romaneasca de la martorii prefacerilor istorice majore prin care a trecut Romania incepand cu 1940 si sa le puna cap-la-cap, recompunand imaginea tulburatoare a unui neam mereu decimat si dezradacinat. A unui neam care partial era sortit a-si pierde memoria de sine si a se preface in marioneta unui interes mai presus de fire.

Joi seara (5 aprilie), in aula Facultatii de Teologie din Sibiu, a fost prezent parintele monah Moise Iorgovan de la Manastirea Oasa, spre a prezenta una dintre noile finalitati ale „haiduciilor” sale prin Romania si Basarabia – cartea „Sa nu ne razbunati” insotita de un DVD cu filme prezentand marturiile tulburatoare ale unora dintre basarabenii deportati in Siberia.

Pe parintele Moise l-am vazut pentru prima oara in seara amintita, si trebuie sa marturisesc ca mi-am spus ca nu este niciodata bine sa te iei dupa aparente sau dupa primul impact. Daca nu as fi stiut ca tot el a fost cel caruia i se datoreaza aparitia cartii despre Valeriu Gafencu, „Sfantul inchisorilor”, as fi continuat sa am suspiciuni. Poate din cauza ca pare un calugar total atipic. Inselatoarele aparente… Pentru cei care doresc sa vizioneze un film cu parintele Moise la prezentarea cartii sale despre Valeriu Gafencu, am pus un link aici.

In prezentarea cartii „Sa nu ne razbunati”, parintele Moise a vorbit vreo 25 de minute la Sibiu. Asa am aflat ca se considera cel mai experimentat autostopist din Romania, caci a facut nenumarate drumuri prin tara spre a culege date pentru cartile sale. Apoi, in vara lui 2011 a mers in Republica Moldova, la Chisinau, unde s-au realizat filmarile pentru filmele de pe DVD-ul ce insoteste cartea. Asa am aflat ca din aproape in aproape, culegand atatea marturii, se vor alatura in sir mai multe carti celei citate, si ca vor fi volume („poate 5, poate 10, poate 12…”) pline de dovezi despre viata si necazurile indurate de romani (si basarabeni) in preajma anilor sau dupa 1940. Practic, pentru romanii basarabeni au existat 3 valuri de deportari in Siberia: in 1940, in 1944 si in 1946-47. Filmul ce insoteste cartea, cel despre „Deportarile in Siberia” si pe care auditoriul din aula teologiei sibiene l-a vizionat pentru cca. 50 minute, nu numai ca este cutremurator prin marturiile aduse de femeile intervievate de parintele in Republica Moldova (supravietuitoare si traitoare ale evenimentelor), dar reprezinta o fila de istorie vie, nealterata si sacra despre modul cum poate supravietui un neam. O scurta prezentare a acestui film am inserat mai jos:

Basarabia. Asa cum fost. Deportarile romanilor basarabeni in Siberia

Comenta parintele Moise, facand o paralela cu holocaustul si cu situatia celor din lagarele de exterminare naziste, ca experienta deportarilor in Siberia ori a inchisorilor comuniste din Romania, depaseste cu mult in atrocitate si amploare ceea ce s-a intamplat in Germania nazista. Filmul despre deportarile in Siberia a fost realizat dupa o idee a monahului Moise Iorgovan, de catre Bogdan Pîrlea. Producătorii filmului documentar au fost “Fundaţia Arsenie Boca” și “Fundaţia Sfinţii închisorilor”. Parintele Moise i-a amintit insa si pe artistul Dan Puric si medicul Pavel Chirila, drept originea ideii privind realizarea si a unui film cu marturiile basarabenilor. Prima parte a documentarului, Deportarile in Siberia, a fost difuzata de televiziunea nationala TVR 1 la data de 29 martie, dar in mod incomplet.

In DVD-ul ce insoteste cartea, sunt integrate 3 filme: 1) Deportările în Siberia; 2) Deţinuţii politici din Basarabia; 3) Foametea din Basarabia (1946-1947). 

Ocupaţia sovietică în Basarabia a stat sub semnul deportărilor în Siberia a zeci de mii de români. Cei câţiva români basarabeni care au supraviețuit Gulagului bolşevic au  adus marturia lor nu numai despre atrocitățile comise de puterea comunistă dar mai ales despre puterea uluitoare de păstrare a valorilor creștine și românești. La finele prezentarii de la Sibiu, parintele Moise a raspuns la intrebari. Astfel, in public s-a gasit si un varstnic a carui copilarie a fost marcata de pierderea parintilor care fusesera deportati in Siberia. Iar 6 dintre frati (copii fiind), printre care si dansul, au reusit sa scape si sa vina in Romania, unde au crescut si s-au format, in lipsa parintilor. Marturii prezente, contemporane, de care majoritatea celor din generatia mea, sunt total nestiutori…

Efortul depus de cei asemenea Parintelui Moise, este cu atat mai admirabil, cu care rezultatul este redarea unui adevar care nu a fost spus niciodata, si ale carui dimensiuni si repercusriuni sunt uriase. Se exprima parintele Moise cam asa: „nu este de mirare ca moldovenii de peste Prut sunt asa cum sunt; ei au fost atat de fortati sa-si renege trecutul, sa si-l uite si creierele lor spalate au fost realimentate cu alta isorie, incat asistam azi la afirmatii bizare si complet rupte de realitatea istorica. Ar trebui sa-i intelegem…”

Mai jos am inserat doua fotografii cu parintele Moise la prezentarea de la Sibiu.

In link-ul de aici se gasesc cateva informatii cu privire la modalitatea in care se poate obtine cartea si DVD-ul „Sa nu ne razbunati”.