Perpessicius aducea la lumina, in 1939, o alta geniala scriere a marelui Mihai Eminescu – „Contra-pagina”, scrisa de poet in 1868. Este atata luciditate si argument in acest scurt eseu eminescian, si atata amaraciune in spate… Daca ar fi sa ii punem un motto, tot din Eminescu l-am pune, si am extrage cateva versuri din „Glossa”:
Toate-s vechi si noua toate;
Ce e rau si ce e bine
Tu te-ntreaba si socoate;
Readau mai jos in citat, o parte a eseului „Contra-pagina” asa cum apare el in Revista Fundatiilor Regale, numarul din iulie 1939, care a fost inchinat in intregime comemorarii marelui om de cultura, Mihai Eminescu:
„Inca una. Pe reversul acestor bilete ce circuleaza pe pamant sunt scrise lucruri nediscifrabile; cu toate astea ele se descifra toate abia atuncia cand biletul inceteaza de a circula. Biletele nu circuleaza toate pana la un anume termin; ele variaza in terminele lor. Cu cat terminul e mai scurt cu atat reversul e mai gol si abia dupa ce espira terminul, stii bine-bine cata valoare internà avea biletul – pana la espirare biletul are dreptul si lumea cea-lalta are datoria a mai sta la indoiala, a mai spera sau a mai despera.
Este inca o individualitate, care are pretentiune cä nu se insealä in aprecierea sa. Aceasta individualitate se numeste Gura Lumei. Diferinta caracteristica, specifica si esentiala intre Lume si Gura Lumei e frapanta:
Lumea in genere e buna Gura lumei e rea
Lumea e dreaptä Gura lumei nedreaptà
Lumea e eterna, aceiasi Gura lumei pe fie-ce zi alta
diferenta dintre lume si Gura ei – e aceea dintre constiinta si vorba, – intre fond si forma – intre materia eterna si coprul trecator. Se intampla insa ca Domnul Destin in loc de-a interpreta dicteul D-nei Lumi in bine il interpreta in rau d. e.
Lumea Destin
L. Schubert L. Schubert
Compositor de geniu Muritor de foame inViena
L. Burghardt L. Burghardt
Poet de geniu- Muritor de foame in Berlin
M-me… M-me…
Poeta de geniu Cersitoare in Paris
Torquato Tasso Torquato Tasso
Epic de geniu Idiot
Etc. etc. etc. si asa in infinit. Masinele din Thypographia D-nei Lumi sunt eterne; ele se numesc si legi; combinatiunile curioase a D-lui culegator Destin sunt asemenea curioase; ele se numesc: impregiurari. Gurei-Lumei jurnalistii i-a dat inca o numire mai frumoasa asa ceva gogonet si sympathic tot-odata i-au zis: Opiniune publica. Opiniunea publica – Gura lumei – e immanenta si emanenta de Public (numire ridicata pentru: Lume). Jurnalistii sunt rautaciosi – Au facut lumea de sexul Dnialor: Public, substantivus generis masculini – pe cand Lume e substantivus generis foemenini id est foemina, – si dupa aceea i-a dat opiniune adeca cugetare, – pe cand or-cine stie ca Lumea adica feminina, are numai gura, dar nu cap, cugetare, opiniune. Ceea ce dicteaza Doamna Lume e sigur ca fondul si ca absolutul – ce scrie D. Destin e relativ, e forma acelui fond, acelei materii. D. e. Daca D-na Lume dicteaza: A. Creata, dobitoc in piele de om si Destinul scrie A. Cretu, Ministru al Instructiunei, atunci acest Ministru nu e decat forma sau formalitatea fondului, nu e decat haina ce imbraca corpul, nu e decat numirea Ministru ce imbraca individul dobitoc, nu e decat tichia de margaritar ce imbraca, ce ascunde chelbosia. Fiind, asa dar, ca Doamna Lume sau Domnul Public e aceea sau acela, care da tactul atat la ecsistenta cat si la judecata asupra unui umilit individ, ca sub- sau nesubsemnatul, de-aceea imi iau si eu libertatea de a-i adressa urmatoarea adressa prin care cer carta de legitimatiune sau ravas de drum pe vechiä pentru de de-a cutreera intinsul Dnia-ei sau Domniei-lui Imperiu […]”
anomismi 