Cum a aparut emisiunea „Ora regelui”?

rc cristeaFostul director general al Televiziunii Romane, jurnalistul Radu Calin Cristea, este cel care a facut posibila aparitia singurei emisiuni TV despre regalitatea romaneasca de dupa Revolutie, emisiunea „Ora regelui” ce a debutat la 7 iulie 2012, acum aproape un an de zile . Emisiunea saptamanala, aflata ieri la a XLVI-a editie ( se transmite in fiecare sambata, de la ora 13 pe TVR1), a sustinut in cel mai potrivit mod posibilitatea romanilor de a avea acces la istoria noastra necunoscuta ori trucata. In dialog cu realizatorul emisiunii de ieri, jurnalistul Bogdan Serban Iancu, Radu Calin Cristea rememoreaza punerea in miscare a emisiunii (transcriu mai jos din dialogul celor doi):

Eram de putina vreme directorul general interimar al televiziunii publice si eram un apropiat al casei regale in egala masura. Mi s-a parut ca monarhia romaneasca nu are supapele de comunicare demne de rangul sau in societate, in stat si in acelasi timp de aportul pe care il are monarhia in istoria Romaniei. Drept pentru care mi-a venit ca un fulger aceasta idee. Nu am avut niciodata un dialog telefonic cu membrii Casei Regale, intalnirile mele cu Principele Radu au fost cele mai dese, dar eram sub presiunea timpului. Ati anuntat Casa regala? Nu, nu. Deci a fost o surpriza si pentru Casa Regala sa apara aceasta emisiune? A fost o foarte mare surpriza, eu am anuntat prin cancelarie dorinta mea de a sta de vorba cu principele, a venit telefonul, in fine, de la Principele Radu, si am avut o discutie in care eu avand pregatita in cap o idee schitata foarte..in linii mari, nimic…nimic foarte aplicat, si in care am propus direct principelui sa avem la televiziunea publica o emisiune care sa se numeasca „Ora regelui”, sa aiba cca. 1 ora si care sa fie difuzata undeva in timpul weekend-ului, pe la pranz, la o ora frumoasa, relaxata, in care lumea sa priveasca o emisiune frumoasa. Si-atuncea stiu ca principele, pe care ulterior am apucat sa-l cunosc mai bine, era pus intr-o situatie incomoda, si a-nceput sa-mi puna diverse intrebari, chipurile-ajutatoare, care nu-nsemnau decat o forma de a-si acorda un ragaz pentru o reflectie. M-a-ntrebat daca nu-i prea mult o ora, daca n-ar fi mai bine o jumatate de ora, cam ce ar trebui sa contina, deci lucruri de genul acesta. Si-n final, stiu… principele…, a trebuit sa ne decidem in ultima instanta. Si-a fost de acord! Ati intampinat piedici? Nu, era o idee care mi-a venit atunci, pe care am lansat-o, si nimeni n-a spus nici un cuvant…favorabil sau defavorabil, ulterior aveau sa vina diverse reactii, cele mai multe fiind extrem de favorabile acestei idei – venite din diverse medii, inclusiv din acela politic. Dar de ce credeti ca nu a aparut o asemenea emisiune inainte, sau mult mai-nainte? Cred ca pentru simplul fapt ca iti trebuia putin curaj sa o impui pe post. Probabil ca acest curaj insemna si o anumita temere de iscarea unor reactii brutale din partea unor republicani – poate si cu niste pozitii impozante in stat, si-atunci e posibil ca predecesorii mei, sa spun asa, n-au vrut sa isi riste pielea sau sa provoace o anumita animozitate printr-o asemenea emisiune. Cred ca asta este singurul motiv; sau poate ca, eu stiu, ideea de monarhie, cerea in sine, in mod natural, o asemenea forma de comunicare cu o gama mult mai larga si pur si simplu a fost o coincidenta…astrele s-au conjugat intr-un fel anume si-a iesit ce-a iesit! Pentru telespectatorii nostri, mai tineti minte, din momentul in care ati dat acel telefon Principelui Radu, pana in ziua primei emisii, cat a trecut? Cam doua saptamani. Cam atat a durat. Foarte putin! Si de-atuncea, suntem pe post incontinuu.

Expozitie de suflet: Rememorare – Regina Maria la Balcic, anii din urma…si inima sa

Castelul Peles din Sinaia gazduieste, incepand de ieri si pana la 18 august, o expozitie de exceptie, in amintirea locului cel mai drag de sedere al Reginei Maria a Romaniei, Balcic (azi – statiune la Marea Neagra, pe tarmul bulgaresc).

Poate ca, dincolo de toate obiectele ce au decorat dupa gustul reginei casa sa iubita din Balcic – numita Tehna Juvah („Cuibul liniştit”) aflate in expozitie, cel mai pretios este caseta din argint aurit, încrustată cu pietre preţioase (primită în dar la căsătorie în anul 1893, “de la Doamnele române”) care adaposteste inima reginei, expusă prin amabilitatea Muzeului Naţional de Istorie a României, în perioada expoziţiei, într-o sală specială!

Filmul expozitiei (mai jos) este absolut graitor. De la minutul 2:20-2:24 al filmului se poate vizualiza caseta ce adaposteste inima reginei (despre subiect am scris si eu cate ceva, aici…). Prezentarea completa a expozitiei despre Palatul Reginei Maria din Balcic, aici.

10 mai 1881…incoronarea ca rege a principelui Carol I al Romaniei

Galerie

Evocari la Muzeul Taranului Roman si Arhivele Nationale: familia regala a Romaniei

JD500163Muzeul Ţăranului Român, în colaborare cu Fundaţia Orient Expres, IICMER şi IRIR organizează miercuri, 8 mai, 2013 a.c. ora 18,00, la Clubul Ţăranului, o nouă nouă întîlnire ”Serile Bucureşti strict secret”. Tema în dezbatere – ”POVESTEA REGINEI MARIA”. Participă:  SILVAN IONESCU, DIANA MANDACHE, LIVIU MIHAIU, ANDREI MURARU, ŞERBAN STURDZA, OVIDIU ŞIMONCA, LIVIU TOFAN, ADRIAN VASILIU, DINU ZAMFIRESCU.  MODERATOR – STELIAN TĂNASEParteneri media – OBSERVATOR CULTURAL şi RADIO GUERILLA.  (Intrarea liberă.)

***

Incepand de luni, 29 aprilie, istoricul DIANA MANDACHE  ne invita la expozitia“COPILARIE REGALA” de la sediul Arhivelor Nationale ale Romaniei (vis-a-vis de Parcul Cismigiu), Bd. Regina Elisabeta nr. 49.

Balcic: Regina Maria a Romaniei si marea

Am preluat mai jos un film scurt de pe site-ul Castelului Peles, despre una dintre casele cele mai iubite ale Reginei Maria: castelul de la Bacic (actalmente in Bulgaria): – subiect despre care am postat si cel putin doua pagini pe blog, cu ceva timp in urma (link aici  si  aici).

Familia regala, de Pasti, la Alba Iulia

In seara aceasta, inaintea marii slujbe a Invierii Domnului, o parte a familiei regale a Romaniei a participat la o slujba scurta (de la ora 18) la Catedrala Reintregirii Neamului (a Incoronarii) din Alba Iulia. Au fost prezenti Principele Radu, Principele Nicolae si sora lui, domnisoara Elisabeta Karina. Slujba a fost oficiata de Parintele Irineu, Arhiepiscopul Albei, cel care a invitat familia regala la Alba Iulia de Pasti, si care a adresat cele mai calde cuvinte de intampinare. Datorită stării fragile de sănătate a Reginei Ana, Majestatea Sa Regele și Principesa Moștenitoare au ramas alături de Regină, în Elveția. Cateva instantanee de la catedrala. Momentele au fost frumoase, calde, solemne si sobre. Publicul, foarte emotionat, prezent in numar mare, impreuna cu numeroase grupuri imbracate in minunate costume populare. O dupa-amiaza cu o vreme minunata!

O parte a romanilor cred…

In luna ianuarie 2013 emisiunea TV  din data de 12 ale lunii a Marilenei Rotaru de pe TVR1, ‘Ora Regelui’,  se incheia cu o fraza care suna astfel: “Vesti bune: Sala Tronului, aflata acum in renovare, va fi gata la inceputul lunii mai; va ganditi la ce ma gandesc si eu, nu-i asa?“ La acel moment, am fost usor surprinsa si, recunosc, si usor sceptica (am comentat aici).

In luna martie 2013, urmarind blogul istoricului Diana Mandache, am aflat (si reluat) vestea desfasurarii in Bucuresti, la 21 martie 2013, a celei de a 3-a dezbateri din seria „Monarhia constitutionala – un proiect legitim pentru Romania” a Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei (link aici).

Ieri, Principele Radu al Romaniei – pe blogul sau, anunta despre intrunirea, la Sinaia, la Castelul Peles, a Primului Congres al Alianţei Naţionale pentru Restaurarea Monarhiei, care a avut loc in perioada 20-21 aprilie 2013. La emisiunea ‘Ora Regelui’ de azi de pe TVR1, am putut viziona inregistrari ale intrunirii, din care am inserat mai sus, cateva fotografii. O parte semnificativa a romanilor cred ca o inima a Romaniei a ramas la Sinaia. O parte semnificativa a Romanilor vor revenirea la Constitutia Romaniei din 1923. O parte semnificativa a romanilor, cred!

Parintele Arsenie Boca, familia regala si Principesa Ileana (Maica Alexandra)

Exista pana in prezent, oficial, doua carti aparute, in care sunt aduse marturii-document despre activitatea marelui duhovnic ardelean Arsenie Boca, din perspectiva urmaririi sale de catre politia politica din Romania. Ambele sunt aparute in 2009, una la Cluj Napoca si cealata la Galati. Datoram teologului  Vasile Manea cartea „Parintele Arsenie Boca – Obiectivul BRATU” si respectiv istoricului George Enache (link autor si aici) impreuna cu Adrian Nicolae Petcu cartea „Parintele Arsenie Boca in atentia politiei politice din Romania„. Datale de mai jos sunt extrase din aceste doua referinte.

arsenie-bocaCu ceva timp in urma scriam pe blog, aici, despre legatura pe care Parintele Arsenie Boca a avut-o cu familia regala a Romaniei, in speta cu mezina Reginei Maria si a Regelui Ferdinand, Principesa (Domnita) Ileana. Mai scrisam in acea pagina de blog, si aduceam si dovada vizuala pe o alta pagina (link aici), ca Regele Mihai al Romaniei este pictat ca al doilea ctitor al Manastirii Brancoveanu de la Sambata de Sus, unde Parintele Arsenie a slujit – in perioada 1940-1949. Ceea ce am aflat insa, in paginile cartii „Parintele Arsenie Boca – Obiectivul BRATU„, este ca in anii ’40, pe peretele interior al manastirii fusese initial reprezentat Regele Carol al II-lea. Asa rezulta din declaratia data si semnata de Parintele Arsenie insusi, la 16 iunie 1948, din care extrag urmatoarele: „In anul 1940 am intrat in calugarie, stabilindu-ma la Sambata, cu atributiile limitate la stilul calugaresc si trebile Manastirii. Se intampla venirea la conducerea Statului a unei formatiuni [constituite] din Antonescu si legionari, prin abdicarea fostului rege Carol al II-lea. Ca oameni ai stapanirii, a venit din Fagaras si Prefectul legionar, avocatul Mateias, cu un grup de legionari, condus de profesorul Gh. Melene. Mi-au dat peste nas ca n-am razuit de pe peretele Manastirii pe fostul rege Carol al II-lea; ba mi-au facut si raport la Sibiu, unde iarasi am luat peste nas. Aceasta e prima si ultima data cand au venit legionarii, oficial, la Manastire. Mai tarziu am luat peste nas de la Antonescu ca de ce i-am primit. Ori atunci erau nedespartiti.”

ileana2Procesul verbal de interogatoriu al parintelui de la 5 octombrie 1955, (cand el se mutase de la Sambata la Manastirea Prislop) este unul ce contine informatii despre legaturile directe pe care le-a avut cu Principesa (Domnita) Ileana. Dupa cum se stie, aceasta a devenit calugarita la randul ei, in 1967, si a pus, in acelasi an, bazele unei manastiri ortodoxe in SUA, la Ellwood City, Pennsylvania (am scris despre acestea aici). In procesul verbal Parintele povesteste ca Principesa Ileana a venit la Sambata pentru prima oara in vara lui 1947, „ca sa cunoasca manastirea, sa ma cunoasca pe mine si sa-mi asculte predicile mele„. Parintele a condus-o sa vada si apartamentul de manastire al Mitropolitului de atunci, Nicolae Balan, „si imi amintesc ca i-a placut aranjamentul de la manastire si peisajul„. Principesa si-a manifestat dorinta ca Parintele sa mearga la castelul Bran, unde locuia atunci principesa. A trebuit intai obtinut acceptul Mitropolitului Balan, pe care principesa l-a obtinut, si dupa circa doua saptamani de la prima intalnire cu Parintele Arsenie, Principesa Ileana a revenit la Sambata si l-a luat cu masina la Bran. Parintele completa in declaratie: „Vreau sa precizez ca domnita Ileana a fost de mai multe ori la manastirea Simbata de Sus , cum la fel am fost si eu de mai multe ori la la ea la castelul Bran, unde stateam o saptamana, doua saptamani si chiar mai putin de o saptamana„. La Bran, parintele tinea predici in fata principesei si „a unor doamne care compuneau anturajul domnitei„; mai veneau surorile din spitalul pe care il infiintase aceasta, in Bran, si medici si farmacisti. Parintele aminteste in declaratie despre un tanar student la medicina si un farmacist care, dedusese el, erau fugari, si care se adaposteau la Bran in preajma domnitei. „Tot la castelul Bran a mai venit si regina Elena (n.n. mama regelui Mihai, care in 1947 era regina-mama si fosta sotie a ex-regelui Carol al II-lea), cred ca era insotita de doamnele de onoare. Am cunoscut-o si pe regina Elena personal, am avut discutii care s-au rezumat la starea sanatatii ei. Alte discutii nu am avut cu ea” – declara Parintele Arsenie. La Bran el mai talmacea anumite parti si Scriptura si raspundea diverselor intrebari ce i se puneau, in legatura cu credinta. De asemenea, parintele aminteste despre participarea sa la slujba „impreuna cu preotul din Bran, Lascu, la asezarea pietrei fundamentale a capelei din curtea spitalului de la Bran” (n.n. spitalul fusese botezat de Prinicpesa Ileana „Inima reginei” – in amintirea mamei ei, Regina Maria a Romaniei). „In afara de preocuparile duhovnicesti, vizitam pe domnita Ileana in apartamentul ei, unde am avut si discutii cu ea. Astfel imi amintesc ca am discutat despre moartea lui Zelea Codreanu, spunandu-mi ca in ceea ce o priveste, ea l-a simpatizat si ca regreta moartea lui, comisa de frate ei, Carol al II-lea, exprimand urmatoarele cuvine: ‘Romania este singura tara in care succesul nu are succes’. S-a referit la succesul pe care-l avea Codreanu, insa care nu a dus la nici un succes, facandu-l vinovat in acest sens pe Carol al II-lea. Ea prevedea schimbarile care au sa se faca in Romania si imi amintesc ca se framanta cum sa faca sa ramana in tara. Legat de aceste discutii, pentru a se documenta, eu i-am dat sa citeasca cartea ‘Protocoalele Inteleptilor Sionului’, precizandu-i ca, desi este o carte interzisa, totusi se pare ca ce scrie cu privire la regi se va realiza.” Din aceeasi declaratie a Parintelui mai rezulta ca acesta a insotit-o, in 1947, de vreo 3 ori la Bucuresti pe Domnita Ileana si a mers la casa ei din carterul Baneasa. Intr-una dintre vizitele la Bucuresti, a insotit-o pe Domnita la casa unde locuia mama maresalului Ion Antonescu, care era batrana, bolnava si foarte tulburata de moartea fiului sau” (n.n. Ion Antonescu fusese executat la Jilava, la 1 iunie 1946). Acolo a cunoscut-o si pe Maria Antonescu, sotia maresalului , care „se plangea ca o duce greu, ca este parasita de toti cunoscutii ei si nu are cu ce sa intretine„. Curios mi se pare faptul ca Principesa Ileana, in a sa carte „Traiesc din nou„, nu aminteste despre faptul ca in cursul vizitei la mama si sotia lui Antonescu ar fi fost insotita de Parintele Arsenie (episodul vizitei este redat in carte). Dealtfel, pentru anul 1947, Principesa nu aminteste deloc despre legatura, se pare – foarte stransa, cu Parintele. „De prin luna noiembrie (n.n. – 1947), eu nu am mai fost in vizita la domnita Ileana si nici ea nu a fost la manastirea Sambata de Sus.” In ultimele zile ale lui decembrie Principesa este anuntata despre inlaturarea totala a Regelui Mihai din Romania (nepotul sau) si expulzarea tuturor membrilor familiei regale din tara. Astfel incat, in primele zile ale lui ianuarie 1948 Prinicpesa Ileana, impreuna cu copiii si sotul vor fi nevoiti sa paraseasca pentru totdeauna tara.

Se pare ca incepand cu vara lui 1947, datorita situatiei tot mai dificile a familiei regale, principesa s-a straduit sa gaseasca solutii pentru a putea ramane in tara. Se cunoaste, inclusiv din propriile amintiri cuprinse in cartea „Traiesc din nou„, despre legatura foarte importanta pe care a avut-o, pe de alta parte, cu comunistul Emil Bodnaras, care dealtfel a ajutat-o foarte mult in numeroase situatii delicate. Suferinta provocata in plus, ulterior razboiului – in care se angajase, in a doua parte, trup si suflet in salvarea ostasilor raniti, a condus-o cu siguranta si catre inraurirea spirituala. Asa se face ca abia in 1947 s-a dus la Parintele Arsenie, spre a cauta sprijin. La finalul declaratiei din 5 octombrie 1955, Parintele mentiona: „Cand ea a plecat din Romania, mi-a lasat o scrisoare in care imi scria ca imi multumeste, intructa am fost o lumina in viata ei. Aceasta scrisoare mi-a fost adusa de Maria Ciolac. Scrisoarea poate fi gasita la manastirea Sambata de Sus, impreuna cu mai multe carti care sunt ascunse sub streasina casei de oaspeti a mitropolitului, la locul indicat de mine in schita pe care am facut-o„.

Update (1 octombrie 2013): Prima fotografie iesita din arhive, in care apar Principesa Ileana si Parintele Arsenie Boca (un articol in ziarul „Lumina”, din 14 august 2013): link aici!

Tabachera de aur a Reginei Maria a Romaniei

marie_cigar2La sfarsitul acestui an, pe 29 decembrie dupa-amiaza, s-a finalizat licitatia unui obiect personal apartinand Reginei Maria a Romaniei (pe site-ul ebay). Era tabachera din aur de 14 K, incrustata cu diamante si la deschizatoare cu smaralde, ce a apartinut suveranei. Obiectul, pentru care au existat 43 de oferte, a fost in final achizitionat pentru 6.200 USD.

Este o adeavarata bijuterie, motiv pentru care imaginile tabacherei mi s-au parut un frumos dar vizual pe care as putea sa-l fac cititorilor acestui blog care sunt sustinatori sau care indragesc Familia regala a Romaniei.

„Love, Faith, Courage – with these three we can win the world.” (Regina Maria a Romaniei)

Din jurnalul ex-regelui Carol al II-lea, despre ziua de 30 decembrie 1947

Cu 65 de ani in urma – azi, la 30 decembrie 1947, Regele Mihai al Romaniei era silit sa abdice iar Romania era proclamata republica. O perioada extrem de trista si de neagra va urma pentru Romania. Printul Radu al Romaniei a publicat azi pe blogul personal un memento special pentru aceasta zi.

Era intr-o marti, acel 30 decembrie 1947. Citez mai jos pagina din pagina de jurnal zilnic a tatalui regelui Mihai, ex-regele Carol al II-lea (aflat in exil) frazele care insotesc evenimentul teribil al acelei zile (citez din cartea „Carol al II-lea, Intre datorie si pasiune – Insemnari zilnice”, vol. V 1946-1948, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2001, pp. 169-171;  ingrosarile textului imi apartin):

scanteiaO zi ingrozitoare, ce zi sfasietoare: de la 5 d.a. bietul si credinciosul Ribeiro telefoneaza ca Reuters a comunicat ca Mihaita (n.n. regele Mihai – asa era numit de tatal sau) a abdicat azi la 3. Vestea a cazut ca o maciuca pe capul nostru, am ramas, literalmente, traznit. Reprezentantul lui Reuters a si venit aci aducandu-mi telegramele, cari dau oaresicari detalii. La 3 a iscalit abdicarea si a dat o Proclamatie catre popor, iar unele vesti zic ca la 4 va parasi Bucurestiul. A si fost proclamata Republica Democratica populara, alias Sovietica. M-a apucat o furie auzind aceasta stire; cine dracu l-a pus pe Mihaita sa se intoarca (n.n. la Bucuresti – fusese plecat in Anglia si apoi Elvetia), ca, dupa o saptamana, sa plece in conditiile cele mai urate si dand catre popor o proclamatie rusinoasa. Nu numai ca abdica pentru el si urmasii sai, dar spune, in proclamatie, ca lasa poporului grija de a-si alege felul cum doreste sa fie guvernata, considerand ca monarhia este un obstacol serios in calea dezvoltarii democratice a Tarii. Ma sufoca ideea ca fiul meu, ca suveran, sa poata sa-si puie iscalitura sub un document astfel redactat. Toti luptam pentru a arata lumei ca forma democratica nu numai ca este compatibila cu Monarhia dar ca si asta este, de fapt, mai garantata sub un severan, decat sub un presedinte, care-i, totdeauna, un om de partid – si iata ca acuma, Mihaita declara, sub iscalitura, contrariul si in acelasi timp, autentifica actul de nastere al republicii, forma de stat care nu poate permite Romaniei de a trai. Deci s-a incapatanat de a urma sfatul lui Churchill si altii, cand Bevin, si nu mai vorbesc de romani, l-au facut sa inteleaga ca mai bine ar ramane, in circumstantele actuale, in strainatate. Se adevereste vorba lui Beppo, ca nu face parale sa se intoarca pentru 3-4 zile. Daca ar fi tinut seama de cele ce le-am scris lui Sita (n.n. – Regina mama Elena, mama regelui Mihai si fosta sotie a lui Carol al II-lea), daca n-as fi fost considerat de ei ca o cantitate neglijabila, totul s-ar fi putut petrece cu demnitate, nu s-ar fi dus, prosteste, in gura lupului si, fara nici o scadere, ar fi ramas port-drapelul unei Romanii libere, rezistente. Dar asa, mai ales cu acea nemaipomenita proclamatie, posibilitatile lui morale sunt mult scazute, chiar daca abdicarea si proclamatia i-au fost smulse sub amenintare. S-a pus in sitiuatia cea mai oribila posibila. […] Astfel, printr-o actiune lipsita de judecata, printr-o pripeala donchisoteasca, s-a prabusit, urat de tot, munca a trei regi si a atator oameni care, chiar daca au avut defecte, s-au straduit sa slujeasca Tara, dupa credinta lor. Cu cel putin 100 de ani am fost dati, azi, inapoi, cu pretul a cator suferinti si umilinte, este zdrobitor de a te gandi la asa ceva. Am ramas inmarmurit, reactionez, din nou, foarte incet.”

Previous Older Entries