Sfintii pe care ni-i dorim…

Am regasit fragmentul de mai jos in romanul „Nebunul„, al lui Savatie Bastovoi, si m-am gandit instantaneu la Parintele Arsenie Boca

Parintele Arsenie nu este canonizat, si-mi amintesc o discutie foarte recenta a mea cu maica stareta de la Manastirea Prislop: „Nu vrea Parintele aceasta!”.

In cartea Parintelui Daniil Stoenescu, „Parintele Arsenie – Omul imbracat in haina de in si Ingerul cu cadelnita de aur” (Ed. Charsima, Deva, Ed. a II-a, 2009), la pag. 43, autorul rememoreaza: „Neindoielnic si Parintele Arsenie si-a pecetluit timpul si veacul, de aceea nu intamplator poetul si filosoful Lucian Blaga i-a adresat la sfarsitul anilor ’40, cu prilejul unei intalniri la Cluj: ‘Fericit esti Parinte Arsenie, ca ai ajuns un mit!’ La care Parintele, dupa cum insusi mi-a marturisit-o personal, a replicat: ‘Maestre, caciula aceasta eu nu o port’. La care filosoful, la intalnirea cu omul lui Dumnezeu, a conchis: ‘Ba, ai s-o porti, caci poporul are nevoie de asa ceva!‘ „.

Iata insa si punctul de vedere al Parintelui Savatie, extras din romanul sau, „Nebunul”:

– Pentru un călugăr nu este bine să-l iubeasca oamenii.…
-De ce?
– Pentru că oamenii mai întâi te iubesc, pe urmă te fac sfânt.
– Si nu-i bine să fii sfânt?
– E bine să fii sfânt, dar să te facă Dumnezeu, nu oamenii. Oamenii, când fac pe cineva sfânt, încep să vină la el si să-i ceară lucruri care li se par lor bune si folositoare. Oamenii vor ca sfântul să le îndeplinească toate dorinţele. Pentru aceasta îsi fac sfinţi pe pământ, căci prin ei cred că îl pot sili pe Dumnezeu să le facă voia. Oamenii vor minuni, vor să se mărite si să se însoare cu cine le place, vor bunăsporire si sănătate, vor multe si de toate, si nu vor să înţeleagă că minunile sunt în mâna lui Dumnezeu, si El dacă vrea dă, iar dacă nu vrea, nu dă. Cu oamenii însă nu se poate asa. Dacă nu le îndeplinesti dorinţele, ei se supără, se nemulţumesc, si până la urmă încep să te urască. Si toată această sfinţenie omenească devine o bătaie neîncetată de cap, griji si supărări fără nici un folos. Dumnezeu singur stie ce are de făcut în lume si nu are nevoie de rugăciunile noastre pentru a lucra binele, iar dacă oamenii se roagă unul pentru altul o fac nu pentru a arăta lui Dumnezeu ce are de făcut, ci ca să se înmulţească dragostea în lume, căci în rugăciune noi descoperim suferinţa celuilalt si ne facem părtasi la ea si cerem izbăvire ca pentru noi însine. Si ce este aceasta dacă nu dragoste si cale de a ne cunoaste unii pe alţii?””

4 comentarii (+add yours?)

  1. intacere
    Iul 01, 2013 @ 15:16:28

    Reblogged this on In Tacere.

    Răspunde

  2. Trackback: albastru de … Parintele Arsenie Boca … ochi | albastru de...
  3. gabrielamihaitadavid
    Iul 01, 2013 @ 18:41:30

    ”Zicea Parintele : ” Ma , eu daca ma duc dincolo , sunt viu si acolo . Striga la mine , ca te aud si te scot din orice boala si necaz”. Sau : „Ma , aici nu am timp de voi si nu am odihna , caci veniti toti aici de nu mai stiu ce sa ma fac cu voi .Dar cand voi muri , de acolo de sus o sa am ragaz si va vad pe toti si va ajut”. – Alte marturii despre Parintele Arsenie Boca – Editura AGATON – Colectia „Ortopraxia” – 14 – Fagaras – 2008 (pag. 88)

    Răspunde

  4. anomismi44
    Iul 01, 2013 @ 22:23:42

    Parintele Arsenie este viu, intr-adevar, poate mai viu ca atunci cand era Aici in lume si nu mai era lasat sa fie alaturi de cei ce aveau atata nevoie de indrumarea Sa… Atatea dovezi sunt ca e viu, Aici, cu noi, incat numai orbii de suflet nu vad asta.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: