Veronica Micle si Mihai Eminescu la Varatic

CAM_8367Cu patru ani in urma, vizitand Manastirea Varatic din Moldova, am achizitionat de acolo o carte editata de Mitropolia Moldovei si Sucevei, in 1986, intitulata chiar asa: „Manastirea Varatic”. In cap. IV – despre cultura si arta, arhimandritul (pe atunci) Bartolomeu Valeriu Anania (devenit mitropolit), semna un subcapitol intitulat „Varatecul si literatura”. De curand am descoperit in acest capitol date interesante, culese de calugarul-autor din spusele calugaritelor, cu privire la Mihai Eminescu si Veronica Micle – cea din urma avandu-si mormantul in curtea bisericii Sf. Ioan din Varatec.

Scria Parintele Bartolomeu Anania asa: „Urmele diafane ale pasilor lui Eminescu se simt si la Varatec, fie din vremea ‘domnului student’ ce se plimba prin poieni si se incerca, uneori, la haltere cu colegii, asa cum a ramas in amintirea maicilor batrane, fie din vremea, evocata cu discretie monahala, a presupuselor sale intalniri cu ingerul blond, in casuta din vecinatate, pe locul careia se afla acum Ocolul Silvic„.

Revenind la Varatec eu insami, dupa aflarea faptului ca o casuta parasita din marginea satului fusese loc de retragere lui Eminescu in anii 1870 (am scris pe blog – aici), am cautat mai atent spre trecut, inclusiv incercand sa gasesc pe maica ce a gazduit in anii sai din urma pe academician Zoe Dumitrescu Busulenga (devenita Maica Benedicta) la Varatec (din nefericire, poarta casei acelei maici am gasit-o incuiata in acea zi). Am constatat ca este greu sa mai culegi franturi de amintiri, sa poti recompune imaginea a ceea ce a insemnat Varatecul pentru Eminescu-Micle. Asa ca azi m-am bucurat gasind date in plus, din sursa sigura si pertinenta, in capitolul semnat in monografia Varatecului de Parintele Bartolomeu. Spicuiesc in continuare din acesta, mai jos:

In ‘Noptile unui provincial’, George Balaita marturiseste cu emotie ca la Varatec a intalnit o calugarita care-l cunoscuse pe Eminescu.”

Daca maica Epraxia Diaconescu, care in 1967 se stingea la varsta de 107 ani, isi amintea bine de Eminescu, prezenta Veronicai Micle e concreta prin monumentul funerar de langa biserica Sfantul Ioan, in aria fostului cimitir al manastirii. Nu incape nici o indoiala ca, in afara de biserica cea mare, cercetata de pelerini pentru nevoile lor sufletesti, si alaturi de frumosul muzeu (n.n. numit „Muzeul reginei Maria”) […] e punctul cel mai cautat de curiozitatea si admiratia miilor de calatori ce se perinda zilnic prin vatra manastirii. Se stie ca Veronica Micle a acut stranse legaturi cu Varatecul, mai ales prin casa ei de la Tg. Neamt, primita de zestre, in care se retragea adesea. Nu e lamurit insa (si nici chiar harnicul eminescolog Augustin Z.N. Pop, care a colectionat atatea pretioase marturii, nu e prea clar), in ce anume imprejurari si modalitate a ajuns vaduva profesorului Stefan Micle sa cedeze manastirii aceasta casa, cu destinatia unui metoc, de vreme ce ea avea doua fiice cu drept de mostenire. E greu de stiut ce rol va fi avut aci calugarita Fevronia Frosinei, dar e sigur ca in casa acesteia, din vecinatatea bisericii Sf. Ioan, obisnuia ‘doamna Veronica’ sa-si afle ceasuri de liniste, si tot aci s-a retras dupa numai doua saptamani de la moartea lui Eminescu, adica spre sfarsitul lui iunie 1889. Daca altadata calugaritele din Varatec o puteau auzi pe poeta cantand cu vocea ei limpede si frumoasa, de data aceasta nu-i puteau urmari decat zilnicele plimbari, lungi si tacute, pe ulitele manastirii, prin crangurile si poienile dimprejur, de-a lungul paraului, pe Filiorul si, dupa toate probabilitatile, prin palcul de mesteceni, alaturi de umbra marelui disparut. Dupa numai o luna, la 4 august, din casa maicii Fevronia avea sa fulgere vestea unei morti tragice.”

Avem motive sa credem ca vietuitoarele Varatecului – sau cel putin imensa lor majoritate – ignorau drama sentimentala a Veronicai Micle in legatura cu Eminescu. Batranele si-i aminteau separat: pe ea, singura sau cu una dintre fiicele ei, in casa maicii Fevronia, care era cantareata a manastirii si care va fi invatat-o pe prietena ei o seama de pricesne, ceea ce explica faptul ca frumoasa voce a poetei putea fi auzita si admirata; de el, mult mai indepartat, singur sau impreuna cu cativa colegi, in gazda la maica Asinefta Ermoghin si mancand la calugarita Stefanida Lungulescu, la capatul celalalt al manastirii, in aria bisericii ‘Schimbarea la Fata’. Biografii sunt de acord ca sederile Veronicai Micle la Varatec erau caste si exista destule marturii ca poeta era stimata si iubita intr-o societate monahala in care ea se retragea tocmai pentru a scapa de barfa lumii. Se pare insa ca vietuitoarele de aci nu si-au ascuns consternarea fata de chipul in care frumoasa blonda intelesese sa paraseasca lumea aceasta, ca si fata de versurile de pe placa de marmora, care nu au nimic comun cu credinta, convingerile si practica monahala. Asa se face ca, vreme de cateva decenii, ele au privit cu destule rezerve monumentul ridicat, se pare, de cele doua fiice ale defunctei, completat de abia dupa 1909, an in care Emil Girleanu il gasea ‘fara nici un nume’ (fara) ‘nici o alta insemnare’. Potrivit lui Augustin Z.N. Pop, ‘in 1939 se facea cheta pentru vopsirea grilajului si repararea crucii.”

Potrivit moralei crestine, dragostea dintre un barbat si o femeie e perfect legitima atunci cand ea se proiecteaza spre o posibila casatorie; or, intentia celor doi de a-si realiza un camin e mai presus de orice indoiala. Si daca oamenii si imprejurarile nu le-au ingaduit implinirea acestui vis, posteritatea i-a unit atat de strans incat numele unuia nu mai poate fi despartit de al celuilalt, intru logodna cea pururea fiitoare. Atat pelerinii cat si maicile stiu acum ca piatra de langa biserica Sfantului Ioan, imprejmuita de florile fragede ale admiratiei si recunostintei, e mai mult decat un monument: e un simbol.”

Ma bucur ca un preot calugar precum Parintele Bartolomeu Anania se pronunta binecuvantand aceasta iubire. Si nu oriunde, ci intr-o carte despre una dintre marile oaze monastice romanesti, Manastirea Varatec. Si nu pentru moment, ci pentru posteritate!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: