Sala de concerte a Castelului Peles

Am avut ocazia cu ceva timp in urma,  sa asist la un concert dat in sala de muzica a Pelesului, un „regal”…. Ca intregul castel, si aceasta sala este imbibata de arta si frumusete. Sala poarta amprenta reginei Elisabeta, cea atat de daruita artei si sprijinirii artistilor.  Inserez mai jos cateva fotografii din sala de muzica a Pelesului, cu ocazia acelui concert audiat de mine. Si alatur doua texte extrase din cartea lui Gabriel Badea-Paun, „Carmen Sylva – Uimitoarea regina Elisabeta a Romaniei” (ed. Humanitas, Bucuresti, 2012). In doua dintre fotografii se observa tabloul cu reprezentarea reginei Elisabeta, ce strajuieste in sala de concerte a castelului, si despre care se va vorbi in al doilea text repodus mai jos; iar in alta fotografie, orga atat de draga reginei Elisabeta.

Muzicianul Carl Flesch descria in Memoriile sale atmosfera din saloanele lui Carmen Sylva. ‘De trei sau patru ori pe saptamana se canta muzica de camera, de tot felul, intercalata cu solouri instrumentale si vocale. Secretarul particular, Edgar Dall’ Orso, si violoncelistul Dinicu erau organizatorii acestor programe. Exista o lege nescrisa, ca toti muzicienii in trecere prin Bucuresti sa treaca si pe la Palat.’ Preferintele muzicale ale Elisabetei se indreptau spre marii clasici, spre Johann Sebastian Bach si Handel, pe care-i socotea senini si puri, ori spre virtuosul Brahms. Nu-i placeau compozitorii moderni si-l considera pe Wagner, ale carui compozitii le ascultase pe la 1900, in timpul unui festival la Bayreuth, ‘prea senzualsi tulburator’. Printre invitati s-a numarat insusi Ignacy Paderewski, in 1897, care a fost prezentat la Curte de marea sa protectoare pariziana, Elena Bibescu. Concertele se dadeau in salonul mare, unde se gasea o mica orga, marturie a preferintei reginei pentru acest instrument. Podiumul era dominat de un oratoriu in miniatura, unde luau loc doamnele cele mai frumoase de la Curte. La baza podiumului, era o sofa pe care aproape intotdeauna statea lungita Elisabeta, ce facea conversatii cu oaspetii cei mai importanti sau tinea la indemana un caiet si scria in momente de inspiratie. Carmen Sylva invita pe rand oameni politici, literati, eruditi, dar si elita din inalta societate bucuresteana.

Pictorul francez Jean-Jules-Antoine Lecomte du Nouy a realizat, pe langa alte tablori, cel reprezentand-o pe regina Elisabeta, din sala de concert (in foto mai sus). Gabriel Badea-Paun scrie in cartea sa: „Un mare portet o reprezenta pe Carmen Sylva ascultand vocile padurii (in noua sala de muzicaa castelului Peles), alegorie reprezentand-o ca scriitoare si protectoare a artelor, intr-o poza evident inspirata de celebrul portret al doamnei de Pompadour de Boucher (Musee du Chateau de Versailles). Asezata pe un larg jilt, in vechea sala de muzica a castelului Peles, ea tine in mana stanga un  mic volum bogat legat, in timp ce in mana dreapta are o pana de scris. Pe masa din apropierea sa, recunoastem o fotografie-bust facuta de Franz Mandy si una  a fiicei sale, Maria, precum si premiul Botta, pe care Academia Franceza i l-a atribuit in 1888 pentru volumul ei ‘Les Pensees d’une reine’. Orga si partiturile evoca pasiunea pentru muzica a reginei si, in mod deosebit, pentru Johann Sebastian Bach. In partea superioara a panzei, Lecomte du Nouy plaseaza, ca in multe alte lucrari ale sale, muza padurii care canta – aluzie la pseudonimul reginei – si mai multi putti, dintre care unul poarta o coroana de lauri. Expus la Salonul Societatii Artistilor Francezi de la Paris, si apoi la Salonul din Gand, in 1899, tabloul s-a bucurat de un remarcabil succes si a ramas multa vreme cel mai cunoscut portret al reginei in Occident. El insoteste notita sa biografica din Enciclopedia Larousse pana in preajma celui de-al Doilea Razboi Mondial.”

1 comentariu (+add yours?)

  1. Trackback: Orga de la Castelul Peles – reintrata in circuitul muzical al muzicii sacre | anomismia

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: