Am descoperit bisericuta aceasta, „bijuterie” – cum am numit-o imediat ce am zarit-o, pentru ca cel ce ingrijeste cele doua biserici ortodoxe din satul majoritar secuiesc Bixad (jud. Covasna), este un om iubitor de Dumnezeu, un om iubitor de ortodoxie. A avut amabilitatea sa imi arate, pe langa lacasul pentru care mersesem la Bixad, si aceasta bisericuta, cea mai veche dintre cele doua, dealtfel. Pentru mine, a fost o bisericuta-revelatie. Micuta, dar cu o pictura pe lemn (de foarte curand reconditionata) de un fel cum nu am vazut nicaieri (se va vedea in foto, mai jos).
Biserica a fost construita in perioada 1834-1835, din piatra acoperita cu tigle, are hramul „Sfantul Gheorghe” si a fost sfintita in 1845. Are forma dreptunghiulara, o lungime de 12 m, latime 6 m si inaltime 5 m. La intrare este un mic pridvor deschis, deasupra caruia este un singur turn – in care au fost trei clopote (in timpul retragerii ungurilor din Transilvania, unul a fost furat de ei). Iconostasul este din lemn sculptat si are trei randuri de picturi: primul – scene din viata Mantuitorului, al doilea – Sfintii Apostoli; al treilea – Sfintii Prooroci. Din pacate, numai o parte din iconostas se mai pastreaza, si aceasta fiind „salvata” de la aruncarea pe foc pentru incalzit, de insusi ingrijitorul bisericii si „ghidul” meu iubitor de Dumnezeu. Din fericire, se mai vad urmele picturii, in unele locuri chiar bine; inscriptiile de pe aceasta sunt in caractere chirilice. La intrare, deasupra usii, se mai vad cuvintele: „Kadar Laszlo 1834; Keresztes Annie, 1835” (am prins in uma dintre fotografiile de mai jos).
Biserica detine cateva valoroase carti vechi de cult: Cazanie din 1742 – cu litere chirilice, Evanghelie din 1844 – in chirilica, pe ea se afla o inscriptie cu numele ocrotitorului Vasile si una cu modul in care s-a construit biserica; Liturghier, Bucuresti, 1887, pe coperta e scris numele pr. .. Sachelarie. Pe langa acestea sunt si obiecte vechi valoroase: icoana Maicii Domnului (pictata in ulei pe sticla, din sec. al XIX-lea), icoana cu scene si portrete scripturistice (sec. al XIX-lea), clopot de 100 kg (din aliaj, turnat la Pesta in 1840).
In 1903 in Bixad existau 160 de familii de credinciosi romani / 640 de suflete (328 barbati si 312 femei), din care 480 stiau „sa scrie si sa citeasca”. Astazi, am aflat, dar am si constatat pe viu, foarte greu este sa te descurci in limba romana acolo. Copiii, iesiti de la scoala la ora la care ne-am aflat acolo, nu stiau sa lege nici doua vorbe in romaneste… In timpul primului razboi mondial, s-a instituit, sub teroare, un program intens de maghiarizare: toti crestinii au fost trecuti in registrele catolice, devastandu-se biserica ortodoxa; pe romani i-au pus sa jure cu lumanarea in mana ca se lasa de ortodoxie si ca vor ramane pe veci catolici. In 1917 in Bixad nu mai era nici un credincios ortodox. Dupa primul razboi mondial, Arhiepiscopia Sibiului a ridicat Bixadul la rangul de parohie. In 1922, preotul Dumitru Trifan a facut raport la Ministerul Cultelor, cerand fonduri pentru reparatiile bisericii „Sf. Gheorghe”; din rapoartele anului 1935 rezulta insa ca nu s-a facut nici o reparatie mai consistenta, desi biserica avea deja 100 de ani. In anul 1937, intrucat biserica necesita reparatii radicale, inginerul Dumitru Bogdan, care exploata cariera de piatra de la Bixad, a construit pe cheltuiala sa o biserica noua. Este vorba de biserica „Sf. Dumitru”, in care se gaseste pictura de proaspat absolvent de belle-arte a Parintelui Arsenie Boca, pentru care am facut deplasarea la Bixad (si despre care am scris aici). La 30 martie 1955, bisericuta veche „Sf. Gheorghe” a fost propusa pentru demolare dar datorita justei interventii a protopopului a fost salvata, nefiind inca expusa prabusirii (temelia era de piatra si caramida). In urma unui raport din iunie 1959, Comisia Monumentelor Istorice a trimis un delegat, care a declarat biserica monument istoric, fiind salvata astfel de la demolare. A fost reparata in anii 1974-1975 dar degradarea a continuat. In bisericuta veche „Sf. Gheorghe” s-a reinvestit serios abia acum cativa ani, cand Ministerul Culturii si Cultelor, prin Programul national de Restaurare / Oficiul National al Monumentelor Istorice, a demarat consolidarea si restaurarea ei (2006). Astazi, avem sansa sa gasim in aceasta bisericuta o pictura pe lemn ca nicaieri altundeva! Am atasat fotografiile, spre demonstrare.