Intalnirea Ilenei Bratu cu Salvador Dali (I)

rasturnareDe Ileana Bratu auzisem vorbindu-se in casa, pe cand eram copil. Se vorbea cu profunda admitratie, ca despre o adevarata capacitate intelectuala si artistica a Romaniei. Bunica mea avea pentru ea cele mai adanci cuvinte de lauda, iar o matusa a mamei, care era foarte apropiata de Ileana, ne povestea despre ea ca despre un personaj de film. Multa vreme, toate povestile pe care le auzeam, eu fiind copil si nu prea apropiata de latura artistica a vietii, au ramas undeva in exterior, neintelese pentru mine. Vazusem poze cu ea, inclusiv pe bicicleta – carandu-si tablouri ori instrumente de pictat, intre Tilisca si Salistea Sibiului, zona ei de obarsie. Venea vara uneori, ca o cometa, sa se adape in Ardeal, si-apoi disparea iar: in Franta, in Spania, in Italia ori in America. Cand nu era in strainatate, era in Bucuresti, unde locuia de multi ani. In poze imi parea mai degraba un barbat-femeie, imbracata adesea in camasa si purtand pantaloni, o femeie practica si simpla, lipsita de frumusete, dar probabil, fara timp decat pentru trairile ei cerebrale si sufletesti, intense si tumultoase. Artist boem, dar artist de mare profunzime si complexitate! Apoi, in 1982, fiind in liceu, am aflat ca Ileana Bratu a murit (avea 43 de ani). O moarte ciudata, stupida, brusca si neinteleasa – de nimeni dintre rudele ei. Anii grei ai comunismului si impactul lor asupra vietii unor nonconformisti uriasi, asa cum era si Ileana Bratu, nu putea sa nu lase si o urma de intrebare: daca nu cumva, moartea Ilenei a avut legatura cu intrarea ei intr-o zona gri, aceea a artistilor indezirabili pentru regimul Ceausescu? Ileana a murit cazand peste balcon… Pana la urma verdictul a fost – sinucidere. Dar nimeni nu stie cu adevarat ce a fost. In anii din urma ai vietii ei, a scris mai mult decat a facut grafica, a pictat sau a sculptat – atat articole pentru diverse reviste cat si doua carti. Ea a locuit o vreme  la Casa de creaţie de la Mogoşoaia, acolo unde se gaseau si Marin Preda, Sanziana Pop (cu care era vecina de camera si care este directoarea revistei „Formula As”), si multi altii. In 1975 i-a aparut Ilenei Bratu, la editura Cartea Romaneasca volumul ,,Răsturnare în spaţiu“ iar in 1981, îi apare al doilea volum, ,,Dincolo de lucruri“. In manuscris a lasat 1700 de pagini de memorii, scrise in franceza, pe care dorea sa le publice la Editura Gallimard din Paris. N-a mai fost sa fie…  O mica sinteza a vietii si activitatii ei artistice a realizat-o Adrian Popescu, in revista „Ramuri”, sub titlul  „Memoriile unei artiste” ( se pot citi online:  partea I- aici;   partea II – aici).

Dar cine era de fapt Ileana Bratu? Asta s-a intamplat sa inteleg ceva mai tarziu, cand, la cativa ani dupa moartea sa, am reusit sa-i citesc cele doua carti, „Rasturnare in spatiu” si „Dincolo de lucruri”. Am fost frapata! Atunci, in vremea aceea, inainte de Revolutie, nu citisem niciodata acel tip de carte. Avusesera dreptate toti cei care, in copilaria mea, vorbeau despre Ileana Bratu ca despre o uriasa capacitate intelectuala si artistica a Romaniei! Cartile mi-au placut, si mi-au placut foarte tare, atat prin continut, dar si prin modul ei de exprimare. La ea totul parea firesc, dar te introducea in lumi de mare elevatie spiritiuala si culturala, te conducea in felul ei de a etaja lumea si cunoasterea. Pentru mine, la vremea aceea, liceana fiind, au fost cu siguranta doua repere importante.

In cartile ei curgeau nume de mari creiere europene, despre care eu atunci inca nu stiam nimic… Pe unii ea ii cunoscuse, statuse de vorba cu ei, lucrase cu ei, pe altii ii comenta si interpreta, in felul ei unic de exprimare: limpede, elevat si exact. Nu tin minte daca numele lui Antonio Gaudi l-am auzit prima oara citat in prima carte a Ilenei Bratu (facuse un doctorat despre marele arhitect spaniol) , si nici daca alt nume celebru, Salvador Dali, nu aparuse tot asa pentru mine. Azi insa, cand stiu cine au fost ei, totul a capatat o alta dimensiune. Si nu pot sa nu spun ca Ileana Bratu a fost, intr-adevar, una dintre marile capacitati intelectuale feminine ale Romaniei anilor ’60, ’70 si ’80.

In 1968 Ileana Bratu era in Spania. Pregatea una dintre expozitiile ei de grafica si desen. Iata, descrisa de ea, prima ei intalnire cu geniul in devenire, Salvador Dali (reproduc aici din cartea ei, „Rasturnare in spatiu”, pag. 84;  desenul de mai sus este al Ilenei, de pe coperta cartii citate):

Pregatirile expozitiei mele de la galeria As erau pe sfarsite, cand m-am hotarat sa il invit la vernisaj pe Salvador Dali. In definitiv, mi-am spus, mai mult decat sa nu vina nu se poate intampla. L-am invitat printr-o scrisoare destul de putin magulitoare la adresa lui „Avidadollars”, in stilul sau personal de a-si bate joc de ceilalti. Presupun ca scrisoarea mea l-a amuzat, mai ales ca ii lasam deplina libertate de a-si bate joc la randul lui de mine si de lucrarile mele. A venit cu o seriozitate impecabil de bine jucata, imbracat in clown-cersetor, alaturi de o imensa femeie in rosu pe care a prezentat-o drept Monarhia, viitorul omenirii. Era o farsa oarecum tipica, gen Dali, ceea ce m-a facut sa-l primesc destul de rece si sa-i ascult cu indiferenta discursul rostit in catalana pe care nici nu-l intelegeam prea bine, discurs in care, am aflat mai tarziu, imi lauda desenele. I-am raspuns in limba romana pentru ca sa nu inteleaga nici el ce-i spun, multumindu-i ca s-a obosit totusi sa vina la expozitie. Cred ca intr-un fel a inteles deceptia mea, fiindca mai tarziu, cand l-am vizitat la Cadaques, s-a purtat altfel, desi tot in stilul sau profund dalinian. Faptul ca am primit vizita si laudele unui personaj atat de celebru s-a raspandit in Barcelona si expozitia a fost vizitata de enorm de multa lume. Critici reputati, Alberto del Castillo, Juan Cortes, Angel Marsa, Cezar Rodrigues Aguillera viziteaza expozitia, scriu in revistele si ziarele Barcelonei cu o intelegere deosebita pentru lucrari.

2 comentarii (+add yours?)

  1. Trackback: Intalnirea Ilenei Bratu cu Salvador Dali (II) « anomismi
  2. Trackback: Antonio Gaudi…vazut de o romanca: Ileana Bratu | anomismi

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: