Comuna Chichis se gaseste in jud. Covasna, pe soseaua ce leaga Brasov de Sfantu Gheorghe, la 20 km de Brasov. In Biserica ortodoxa din aceasta comuna, cu hramul „Sfanta Treime”, se gaseste una dintre rarele icoane pictate de Parintele Arsenie Boca si care se gasesc in manastiri. In afara de Prislop si Sambata – unde exista numai cateva icoane pictate pe suport de lemn sau panza (link aici pentru icoana adapostita la Sambata), Parintele Arsenie a mai lasat in urma pictura in fresca, completa, a bisericii din comuna Draganescu (jud. Giurgiu) si inca o pictura in fresca, partiala si foarte putin cunoscuta – tot in Jud. Covasna, despre care voi insera ganduri/foto curand pe blog. Asa ca, icoana de la Chichis a Parintelui Arsenie, realizata pe panza, cu adevarat este un dar rar si pretios, a carui istorie este foarte dificil sa o identificam. Ceea ce este cert – in martie 1955, icoana se gasea la Chichis, aceasta am aflat direct de la „bunica” ce ingrijeste biserica si care de atunci lucreaza acolo si stie totul, dumneaei gasind icoana la biserica – la venirea acolo in 1955. Mai mult… nu stie. Si mai stie ceva: ca icoanele au stat ascunse o vreme, in timpul proigoanei comuniste, nu numai cea a Parintelui Arsenie. Totusi, dumneaei leaga prezenta icoanei acolo de numele unui preot mai vechi al bisericii, pe nume Glodeanu, care cu ani in urma deja s-a pensionat si s-a retras la Sibiu, iar acum nu mai traieste. Parintele Glodeanu ar fi putut sti ce este cu icoana, cum a ajuns la Chichis. Icoana este impresionanta, are dimensiuni chiar mai mari decat cele daruite de Parintele pentru Prislop, si pe care le-a dus acolo in dar mult mai tarziu, in anii 1983-1985. Icoanele de pe fatada altarului de la Prislop sunt foarte similare cu felul de reprezentare de pe icoana cu Maica Domnului si Pruncul Iisus, de la Chichis, asa incat, inconfundabilul stil de reprezentare al Parintelui Arsenie nu poate fi dilematic. Icoana de la Chichis, ce se gaseste asezata in fata altarului, pe o masuta, are inaltimea de cca. 1 m si latimea de cca. 60 cm. Este o lucrare foarte frumoasa, si este posibil sa fi fost pictata fie in anii cand Parintele se gasea la Sambata (1940-1949), fie chiar mai devreme – insa este deocamdata o simpla supozitie. Bunica ce ingrijeste biserica din Chichis, mi-a mai marturisit ca din pacate, icoana a fost pe alocuri „corectata” de un om caruia ii placea bautura si care a gasit de cuviinta sa o „imbunatateasca”, cu ceva ani in urma. Din fericire, efectele „imbunatatirii” sunt aproape inobservabile, si icoana ramane un dar nepretuit pentru romanii transilvaneni din Covasna, si pentru toti cei care regasesc in expresia picturala a Paintelui Arsenie picaturi de har exprimate altfel. Atasez mai jos imagini cu si din Biserica „Sf. Treime” din Chichis care adaposteste acest dar nepretuit, rar, si foarte putin cunoscut: icoana Fecioarei Maria cu Pruncul, pictata de Parintele Arsenie Boca inainte de anul 1955 (ar putea fi intre primele pictate de parintele…). Prezenta acestei icoane ortodoxe in Covasna si a unor fresce in alta biserica covasneana, fresce datand din 1938, si lucrate toate de Marele Duhovnic al Ardealului in prima parte a vietii sale, au semnificatie intaritoare si octotitoare!
In link-ul de aici gasim un articol foarte interesant despre icoana de la Chichis, aparut in revista „Lumea Credintei”, acum un an, in ianuarie 2012.
mart. 24, 2013 @ 13:08:45
As vrea sa va contactez, macar prin intermediul unei adrese de e mail, va rog s ami scrieti pe adresa edituracarticopii@gmail.com, ceva scurt ca sa am adresa. In urma articolelor dvs de aici am facut un pelerinaj pe cont propriu la Chichis, Hurez si Sambata…Am cunoscut/o si pe Tanti Rozalia, daca dansa e Bunica dvs, nu stiu, femeie de treaba, de toata isprava…de fapt sunt oameni tare cumsecade acolo, m au dus pana in usa Bisericii, parintele m a primit cu drag….Si am adus cu mine o copie a icoanei facuta de Parintele Arsenie si nu ascund faptul ca simt, ca mi a intrat binecuvantarea lui Dumnezeu in casa..CRISTIAN
ian. 15, 2014 @ 15:15:16
undeva am citit ca parintele arsenie a spus ,se pare, unei maicute,ca icoane pictate de sfintia sa vor fi facatoare de minuni ,” dar nu acum , ci mai tarziu” ! Si eu imi doresc din suflet macar un rand cu scrisul sfintiei sale ,daca nu o icoana!
ian. 15, 2014 @ 17:44:29
Da, si eu am citit aceasta, cred ca legat expres de icoanele pe care le-a pictat la Sinaia si le-a dus la Prislop – ele aflandu-se inserate pe altarul de lemn al bisericutei manastirii, de la mijlocul anilor ’80, cand insusi Parintele Arsenie s-a ocupat sa le incastreze in lucratura altarului de la Prislop. Din cate stiu, in ceea ce priveste manuscrise ale Parintelui Arsenie, o parte se gasesc la metocul de la Sinaia, iar o parte (manuscrisul Filocaliei, la care a lucrat dupa dictarea Parintelui D. Staniloae) se afla in biblioteca Manastirii de la Sambata. Probabil mai exista manuscrise si la Prislop, si in alte locuri, dar aceasta nu o stiu sigur. Nu exista insa acces public la manuscrise – nici la SInaia si nici la Sambata…. Insa reproduceri dupa mansucrise ale Parintelui Arsenie puteti gasi in copie, in cartea minunat scrisa a Parintelui Nicolae Streza, „Marturii despre Parintele Arsenie” – Ed. Credinta Stramoseasca, 2009 (cartea se mai gasesti si acum de cumparat, eu am vazut-o la pangarul Manastirii de la Sambata, la pangarul mitropoliei ortodoxe din Sibiu, si cred ca si in alte parti…).
oct. 11, 2017 @ 14:33:07
Mai exista o icoana pictata de Parintele Arsenie Boca in Biserica „Sfânta Treime” din cartierul bucureştean Teiul Doamnei . Este vorba de Izvorul Tamaduirii .
Las aici si linkul cu aceasta informatie :
https://www.fundatiaarsenieboca.ro/articole-preluate-din-presa-si-internet/icoana-a-parintelui-arsenie-boca
oct. 11, 2017 @ 22:49:00
Va multumesc foarte mult!!
Din fericire, aflasem si eu si despre aceasta icoana de la Alexandru Valentin Craciun (care semnaza aricolul din link-ul trimis de dumneavoastra), si am mers sa o vad. Am scris pe blog despre aceasta si am pus si niste poze cu icoana „Izvorul Tamaduirii” – care este intre foarte putinele icoane ce poarta semnatura (de fapt initialele Parintelui – AB).