„Regele Carol al II-lea – dincolo de umbre si de manipulari”

car

In cea mai proaspata emisiune „Ora regelui” de pe TVR1, din data de 12 ianuarie 2013, realizatoarea Marilena Rotaru a initiat o noua serie de recuperari istoriografice monarhice curajoase si necesare: „Regele Carol al II-lea – dincolo de umbre si de manipulari„. Subiectul Carol al II-lea a ramas extrem de controversat in Romania, si, din pacate, fateta pozitiva a acestei „medalii” a dinastiei este complet anulata si negata. Primul episod din seria de „recuperari” poate vizualizat aici (intre minutele de emisiune 21:10-32:43). Cei care sustin ca despre Carol al II-lea ar fi necesar sa se vorbeasca si altfel, in prima rubrica de „recuperari” a Marilenei Roatru, au fost: disidenta anticomunista si profesor universitar Doina Cornea, istoricul Alin Ciupală, si  fostul soldat in Wehrmacht, respectiv observator economic pentru Europa de Sud-Est, azi in varsta 81 de ani – Wilfried H. Lang. Marturiile celor trei intervievati sunt foarte semnificative, venind in contradictie cu curentul general de impotrivire la oricare dintre realizarile  regelui Carol al II-lea. Doina Cornea, intr-un interviu din luna mai 1997 al Marilenei Rotaru, sustine ca este necesar sa se vorbeasca corect si despre acest fost rege al Romaniei. Sa nu uitam ca in octombrie 2009 Doina Cornea a fost decorata de Regele Mihai cu Crucea Casei Regale a Romaniei. Istoricul Alin Ciupala face cateva referiri la opera culturala semnificativa a regelui Carol al II-lea, iar Wilfried H. Lang se opreste asupra situatiei economico-politice a sfarsitului domniei lui Carol al II-lea si la legaturile cu ascensiunea politica si interesele lui Hitler in Romania. Depozitiile lui Wilfried H. Lang sunt foarte valoroase, tinand seama de trecutul sau: razboiul l-a surprins ca adolescent pe Valea Prahovei, alaturi de tatal lui, care se stabilise in Romania dupa 1920, ca sef al Sectiei de constructii la Rafinaria Astra. La 23 august 1944, liceanul Wilfried H. Lang s-a retras insa din Romania, alaturi de armatele germane si a fost unul dintre ultimii care au aparat Berlinul cu arma in mana. Inca din anul 1934, locuia cu familia la Ploiesti, pe Str. Alexandru II (azi Str. Stadionului). In urma bombardamentului naprasnic al aviatiei americane din 1 august 1943 asupra Ploiesti-ului, au fost evacuati la Boldesti – o schela petrolifera la zece kilometri nord de Ploiesti, pe Valea Teleajenului, iar apoi, la 23 august 1944 au inceput retragerea catre Germania,  in urma unui ordin venit din Bucuresti, prin care toti cetatenii germani si etnicii germani din Romania erau dati afara din serviciu.

2 comentarii (+add yours?)

  1. Dan Ghenea
    Ian 15, 2013 @ 09:36:09

    E foarte semnificativ faptul ca secventa din Ora Regelui se refera exclusiv la realizarile culturale. Iar in materie de cultura subliniaza continuitatea. Nu se poate spune ca al doilea Carol a facut ceva cu totul special; are meritul de a se fi mentinut pe linia inaintasilor. Nu a fost nici mai bun nici mai rau ca si ctitor de institutii culturale fata de regele Carol I, a fost poate la fel de educat ca si tatal sau, Regele Ferdinand. Cat despre promovarea culturii romane in strainatate, a avut mai putina trecere decat reginele Elisabeta si Maria. Pe ansamblu, in domeniul cultural, Carol al II-lea a fost la inaltimea inaintasilor.

    Răspunde

  2. Dan Ghenea
    Ian 15, 2013 @ 09:39:52

    Asa cum am mai spus, cel mai mare bine pe care il putem face pentru memoria lui Carol al II-lea este sa nu vorbim despre activitatea lui politica. Asa cum se intampla si in secventa din Ora Regelui.

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: