„Orfani” – fara Parintele Andrei Coroian la Manastirea Nicula

Sunt multi cei care marturisesc ca au ramas fara dragostea si lumina pe care fostul staret al Manastirii Nicula din jud. Cluj, Parintele arhimandrit Andrei Coroian, le daruia in juru-i. Si spun ca se simt orfani…

Personal, am avut marea bucurie sa il revad acum doua zile, pe 12 ianuarie 2013, slujind Sfanta Liturghie in Catedrala Episcopala „Sf. Nicolae” din Deva, unde se gaseste de cand a parasit Manastirea Nicula (din mai 2012). O forta spirituala limpede si adanca, de care te molipsesti fara macar sa intelegi ce ti se petrece, doar privindu-i expresia fetei cand inalta in semn de ruga crucea tinuta in ambele maini, insotind-o cu privirea pe care si-o atinteste apoi spre Inalt. Ai impresia, urmarindu-l in rugaciune, ca fiecare cuvant ii este pretios, intai siesi si mai apoi celor care il primesc. Rosteste clar, cu profunzime si reverenta evalvioasa, fara graba, fiecare fraza a Sfintei Liturghii, si, iesind din altar in rastimpuri, o insoteste de privirea concentrata si adancita in propria traire a rugaciunii. Sunt preoti pe al carui chip citesti arderea, in timpul rugaciunii… Se spune despre Parintele ca tare isi doreste sa plece la Muntele Athos. Este dintre aceia care simt „chemarea” spre si mai inalta desavarsire, lasand insa, in locurile unde au slujit, nenumarati „orfani” in suferinta dupa harul sau nepretuit. Priveam insiruiti, zecile de credinciosi ce au fost prezenti la slujba de la Deva, asteptand cu mare dragoste, sa primeasca pe frunte si pe maini Sfantul Mir, de la Parintele Andrei. Am fost martora catorva persoane care asteptau cu disperare in biserica, mult dupa terminarea slujbei, sa il mai vada, sa ii mai ceara o binecuvantare. Nu se indurau sa plece si sa se desprinda de Parintele, care cu greu face fata uneori, acestui fel de dragoste enoriasa. Imi aminteam privind acele scene, de modul cum este descris un fel similar de manifestare in cazul Parintelui Arsenie Boca…

Cu cateva zile in urma, o cititoare a blogului, in marea ei dragoste si dor de Parintele Andrei – cel plecat de la Nicula, mi-a daruit cu bucurie, spre impartasire pe blog aici, cateva fotografii cu Parintele, surprinse la 7 aprilie 2012 – in Sâmbăta lui Lazăr, când  a fost prezent la slujba de la Nicula şi Preasfinţitul Vasile Someşanul – fiind organizate si  hirotonie de preot, de diacon, tundere în monahism şi alte activităţi . Fotografiile sunt foarte graitoare. Sa ne bucuram si sa multumim daruitoarei lor, caci sunt rare imaginile cu Parintele Andrei.

Am avut surpriza sa pot achizitiona de la Deva un set de 6 CD-uri cu cateva conferinte ale Parintelui si raspunsuri la intrebari, din anii 2008-2010. Neavand drept de distribuire, celor special interesati, le pot oferi copii personalizate, daruind la randu-mi petale de bucurie duhovniceasca.

Această prezentare necesită JavaScript.