Cu 65 de ani in urma – azi, la 30 decembrie 1947, Regele Mihai al Romaniei era silit sa abdice iar Romania era proclamata republica. O perioada extrem de trista si de neagra va urma pentru Romania. Printul Radu al Romaniei a publicat azi pe blogul personal un memento special pentru aceasta zi.
Era intr-o marti, acel 30 decembrie 1947. Citez mai jos pagina din pagina de jurnal zilnic a tatalui regelui Mihai, ex-regele Carol al II-lea (aflat in exil) frazele care insotesc evenimentul teribil al acelei zile (citez din cartea „Carol al II-lea, Intre datorie si pasiune – Insemnari zilnice”, vol. V 1946-1948, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2001, pp. 169-171; ingrosarile textului imi apartin):
„O zi ingrozitoare, ce zi sfasietoare: de la 5 d.a. bietul si credinciosul Ribeiro telefoneaza ca Reuters a comunicat ca Mihaita (n.n. regele Mihai – asa era numit de tatal sau) a abdicat azi la 3. Vestea a cazut ca o maciuca pe capul nostru, am ramas, literalmente, traznit. Reprezentantul lui Reuters a si venit aci aducandu-mi telegramele, cari dau oaresicari detalii. La 3 a iscalit abdicarea si a dat o Proclamatie catre popor, iar unele vesti zic ca la 4 va parasi Bucurestiul. A si fost proclamata Republica Democratica populara, alias Sovietica. M-a apucat o furie auzind aceasta stire; cine dracu l-a pus pe Mihaita sa se intoarca (n.n. la Bucuresti – fusese plecat in Anglia si apoi Elvetia), ca, dupa o saptamana, sa plece in conditiile cele mai urate si dand catre popor o proclamatie rusinoasa. Nu numai ca abdica pentru el si urmasii sai, dar spune, in proclamatie, ca lasa poporului grija de a-si alege felul cum doreste sa fie guvernata, considerand ca monarhia este un obstacol serios in calea dezvoltarii democratice a Tarii. Ma sufoca ideea ca fiul meu, ca suveran, sa poata sa-si puie iscalitura sub un document astfel redactat. Toti luptam pentru a arata lumei ca forma democratica nu numai ca este compatibila cu Monarhia dar ca si asta este, de fapt, mai garantata sub un severan, decat sub un presedinte, care-i, totdeauna, un om de partid – si iata ca acuma, Mihaita declara, sub iscalitura, contrariul si in acelasi timp, autentifica actul de nastere al republicii, forma de stat care nu poate permite Romaniei de a trai. Deci s-a incapatanat de a urma sfatul lui Churchill si altii, cand Bevin, si nu mai vorbesc de romani, l-au facut sa inteleaga ca mai bine ar ramane, in circumstantele actuale, in strainatate. Se adevereste vorba lui Beppo, ca nu face parale sa se intoarca pentru 3-4 zile. Daca ar fi tinut seama de cele ce le-am scris lui Sita (n.n. – Regina mama Elena, mama regelui Mihai si fosta sotie a lui Carol al II-lea), daca n-as fi fost considerat de ei ca o cantitate neglijabila, totul s-ar fi putut petrece cu demnitate, nu s-ar fi dus, prosteste, in gura lupului si, fara nici o scadere, ar fi ramas port-drapelul unei Romanii libere, rezistente. Dar asa, mai ales cu acea nemaipomenita proclamatie, posibilitatile lui morale sunt mult scazute, chiar daca abdicarea si proclamatia i-au fost smulse sub amenintare. S-a pus in sitiuatia cea mai oribila posibila. […] Astfel, printr-o actiune lipsita de judecata, printr-o pripeala donchisoteasca, s-a prabusit, urat de tot, munca a trei regi si a atator oameni care, chiar daca au avut defecte, s-au straduit sa slujeasca Tara, dupa credinta lor. Cu cel putin 100 de ani am fost dati, azi, inapoi, cu pretul a cator suferinti si umilinte, este zdrobitor de a te gandi la asa ceva. Am ramas inmarmurit, reactionez, din nou, foarte incet.”
anomismi 
dec. 31, 2012 @ 13:15:46
Sublinierile va apartin? Mi-e tare greu sa citesc alegatiile unui rege las care il ponegreste pe unul cu adevarat viteaz. Stiti ca in cursul anului 1947 fostul rege Carol a incercat sa-i contacteze pe sovietici pentru a-si oferi serviciile? Regele Mihai a spus clar in ce conditii a fost silit sa abdice. Carol, pe de alta parte, era furios ca fiul lui stia sa lupte pana la capat, drept si curajos, ceea ce ii anula orice sanse de a mai fi socotit (a cata oara) un reprezentant legitim al regalitatii romane.
dec. 31, 2012 @ 14:55:47
Situatia a fost mult prea dificila. Sunt in continuare de parere ca este bine sa citim din cat mai multe surse, pentru a ajunge la O PARTE DIN ADEVAR, fiindca INTRGUL ADEVARUL, nu il vom sti noi…
Daca aveti timp si disponibilitate, va indemn sa cititi si aici:
http://www.ziaristionline.ro/2011/10/19/nicolae-ceausescu-si-maresalul-ion-antonescu-preambul-la-o-exclusivitate-online-testamentul-lui-antonescu-din-noaptea-de-23-august-1944-in-facsimil/
si aici:
http://www.ziaristionline.ro/2011/10/22/exclusiv-online-testamentul-olograf-al-maresalului-ion-antonescu-scris-in-celula-la-palatul-regal-in-noaptea-de-23-august-1944-document/
dec. 31, 2012 @ 15:01:47
si aici:
http://www.ziaristionline.ro/2011/10/23/apararea-lui-antonescu-de-cristian-negrea/
dec. 31, 2012 @ 16:49:14
Da, tocmai am citit. Si iata ce am aflat:
“Rămân la această convingere, fiindcă noi, mai curând ca alţii, mai total ca alţii, vom fi zdrobiţi: pentru că suntem punte între slavi şi zăgazul care le stă de secole în calea expansiunii lor, către vestul şi sud-vestul Europei; pentru că avem bogăţiile pe care le avem; şi pentru că vom fi trambulina salturilor lor viitoare.” – Maresalul Ion Antonescu catre Dinu Bratianu
Iar maresalul se pregatea sa confirme aceasta previziune patru ani mai tarziu, cand voia (din vanitate sau din miopie politica forte) sa antreneze Romania intr-un Gottdamerung pe linia Focsani -Namoloasa
Cat despre regele playboy, iata ce declara el in 1931 (cand, chipurile, tocmai venise sa conduca Romania spre siguranta!):
„Suntem vecini cu un urs care în zece ani ne va sugruma. Ceea ce putem face noi este să ne trăim viaţa până atunci”
Si el si-a trait-o. Si dupa el potopul. Cum sa mai aiba tupeul sa vorbeasca iarasi in 1947? Criticand un erou care tocmai avusese curajul sa se lupte, vreme de sapte ani, si cu lupul si cu ursul?
Eu l-as lasa pe Carol al II-lea sa se odihneasca in pace la Curtea de Arges pentru binele facut culturii romane, si si m-as ruga sa nu i se mai pomeneasca rautatile.
Altminteri, ca personaj istoric, pentru mine ramane un uzurpator, un las si un stricator de tara. Singurul lui merit, pentru care i s-ar putea ierta multe, e ca a fost tatal „unuia dintre cei mai mari regi care au existat vreodata”.
dec. 31, 2012 @ 18:01:19
As vrea sa va citez din http://www.ziaristionline.ro/2011/10/23/apararea-lui-antonescu-de-cristian-negrea/; sunt cateva fraze ale Maresalului Ion Antonescu catre D. Bratianu, in care, cu bold, am subliniat pe cine considera vinovati Antonescu de dezastrul la care ajunsese Romania in 1940; curios lucru, nu-l mentioneaza DELOC pe Carol al II-lea, si, slava Domnului, ar fi avut si NUMEROASE motive personale sa o faca, si totusi…
Poate ar trebui sa ne intrebam de ce tocmai Antonescu nu aduce injurii lui Carol al II-lea???…
„V-am răspuns, cum v-am răspuns, fiindcă nu aţi înţeles nici ţinuta şi nici înţelegerea cu care am voit să trec atât peste greşelile trecutului, cât şi peste marii vinovaţi de ele. Ca oamenii cei mai lipsiţi de păcat, marile şi numeroasele greşeli politice care s-au comis sub dumneavoastră, continuând a considera comunitatea românească ca pe o turmă de sclavi, pe care – împreună cu celelalte organizaţii politice, cu firmă naţionalistă, însă în acord cu oculta iudeo-masonică, cu care numai pe faţă eraţi în luptă – aţi exploatat-o, aţi minţit-o, aţi demoralizat-o, aţi exasperat-o şi, în cele din urmă, din neputinţă, aţi dus-o, mână în mână cu trinitatea Tătărescu – Urdăreanu – Lupeasca, la catastrofa din 1940 şi la rebeliunea din 1941, îndrăzniţi astăzi, când s-a pus regulă în ţară şi viaţa nimănui nu mai este în pericol, să ridicaţi capul, de după saltarele consiliilor de administraţie, ale industriilor şi ale multiplelor afaceri, pentru a mă acuza. Ei bine, domnule Brătianu, când cineva a fost şeful unui partid care, de la mare la mic, de la primăria din sat până la cabinetul miniştrilor, are răspunderea destrăbălării administrative, dezmăţul moral, a iudeo-masonizării ţării, a venalităţii, a compromiterii viitorului neamului şi a catastrofei graniţelor, nu mai are calitatea să vorbească şi în numele comunităţii româneşti, să dea sfaturi de conducere altora şi mai ales să-i acuze că lucrurile nu merg cum trebuie.”
dec. 31, 2012 @ 18:31:19
mai corect spus ar fi : nici MACAR nu-l mentioneaza pe carol al II-lea, in schimb figureaza in citatul mentionat lupeasca si urdareanu. Altminteri, stim foarte clar ca antonescu a dorit plecarea lui carol si ca il considera responsabil de dezastrul caderii frontierelor mai mult decat pe bratianu.
dec. 31, 2012 @ 18:53:33
Precizare: Urdareanu si Lupeasca erau Maresalul palatului, respectiv metresa omnipotenta, detestata de majoritatea romanilor. Din punctul de vedere al lui Carol, urdareanu si duduia ei au fost principalul sfetnic, respectiv iubirea vietii lui. Iar Tatarescu a fost unealta lui Carol in distrugerea sistemului parlamentar in Romania, in 1937. Asa ca eu sunt aproape convins ca generalul Antonescu NU VREA sa scrie numele care-i era odios; in plus nu vrea sa-l mentioneze ca rege din respect pentru institutia monarhica, pe care Carol o terfelise cu asupra de masura.