Am ajuns in Malta din motive conjugate, dar unul dintre ele, sau mai bine zis radacinile unuia, au fost de a vedea locuri pe care regina Maria a Romaniei le descria in „Povestea vietii mele” cu cele mai vibrante corzi ale inimii sale. La granita dintre copilarie si adolescenta fiind, regina, pe atunci printesa cuplului Ducelui si Ducesei de Edinburgh, a petrecut 3 ani in Malta, ani pe care ii va descrie ca pe cei mai fericiti si frumosi din viata sa, si la care se va intoarce mereu ca la raiul din gandul si sufletul sau.
Sansa a facut ca zilele trecute sa pot face o scurta calatorie in Insula Malta, situata in Marea Mediterana – imediat la Sud fata de Sicilia, si sa pot rapi clipe in care sa caut urmele descrierilor facute de Regina Maria in cartea amintita. Am putut reface in incredibil de mare masura imaginile din carte alaturi de cele din realitatea Maltei de azi, la o diferenta de peste 125 de ani. Avand cartea cu mine si recitind pasajele, am avut senzatia unei limpezimi atemporale a descrierilor, unei corespondente absolute cu realitatea. Imi parea ca timpul de azi si cel de acum 125 de ani sunt aceleasi, si ca insula aceasta a iesit din timp si ca se gaseste intr-o alta a patra dimensiune decat cea in care suntem obisnuiti sa traim azi. Insula Malta mi-a parut, dincolo de descrierile reginei Maria, un loc, o tara, absolut fascinante – prin istoria si prezervarea trecutului, prin modul in care cei de azi se raporteaza si respecta propria istorie, prin maretia unui spatiu atat de mic marcat de o istorie si o civilizatie absolut incredibila si tumultoasa!
O sa impartasesc aici, curand, cate ceva din ceea ce am vazut si simtit, mai ales pornind de la descrierile reginei Maria, insa si cateva lucruri in afara de acest subiect, despre care, cred, se cunoaste prea putin ori deloc. Insula Malta mi-a parut ceva ce as numi „istorie fara sfarsit”…
anomismi 