Sub ochiul Providentei

Cu 3 ani in urma, vizitand Manastirea Neamtului, am revazut un simbol pe care mi-l aminteam din copilarie: simbolul ochiului lui Dumnezeu. La Neamt el apare pe turla de la poarta de intrare dinspre interiorul incintei manastirii (foto turla). Am incercat, atunci cand l-am revazut, sa-mi amintesc cand am vazut eu prima oara acest simbol, si unde. Nu am reusit sa-mi amintesc. De o vreme, il caut cu privirea in biserici. Nu este prezent in orice lacas de cult. Exista insa biserici unde apare in doua sau chiar in trei locuri, cum este si cazul celor doua fotografii de interior de mai sus, ce apartin unei aceleiasi biserici (romano-catolice). Ca simbol, ochiul apare cel mai frecvent in culturile ebraice si egiptene, ca reprezentare a Divinitatii, supravegherii si grijii universale. Ochiul atoatevazator poate fi incadrat intr-un triunghi echilateral care poate fi orientat cu varful in sus ori cu varful in jos, si aceasta este de asemenea o reprezentare istorica a Divinitatii. In crestinism, triunghiul este simbolul Sfintei Treimi. Uneori ochiul este incadrat de raze solare. Imi place mult acest simbol, al ochiului Providentei, imi da speranta ca nimic nu trece necunoscut ori neobservat din ceea ce faptuim aici, Creatorului nostru…