Orasul de azi este „mult prea agresiv”…

Frunzaresc uneori blog-uri. Azi am citit pe blog-ul jurnalistului Stelian Tanase un eseu care mi-a placut mult, desi-i tare amarui… dar al carui continut si sens sunt intrutotul similare cu ce cred si simt si eu. Si probabil, multi altii. Se cheama „Fara respect” si se poate citi aici. Da, uneori avem tendinta sa ne inchidem intre peretii caselor noastre, sa respingem interactia cu exteriorul, de teama unei interactii contondente si amarnice cu viata si oamenii de dincolo de micul ori marele nostru univers interior. Atunci cand starile noastre, dorintele ori obiectivele noastre intra in antagonism total cu ceea ce se petrece in jur, ne inchidem, ne izolam. Macar sa nu mai stim si sa nu mai vedem. Cu tot realismul tragic al situatiei romanesti, cred ca singura sansa a celor care vor sa-si pastreze sufletul, mintea si speranta, este sa se izoleze. Nu stiu pana cand… Ca atunci cand o explozie nucleara otraveste cu radioactivitate totul, este nevoie de izolare, uneori indelungata, spre a oferi sansa vietii si luminii. Sau daca nu izolare, atunci o putere spirituala uriasa, pentru cei care o au, spre a se adapa numai din propriul interior.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: