Eminescu si regalitatea Romaniei

Una dintre epistolele ramase neexpediate, si redate in volumul al XVI-lea din „Opere complete” ale poetului, este cea destinata – pe atunci Domnitorului si ulterior Regelui Carol I al Romaniei. Aflat la Viena la studii, Eminescu ii scria, la 14 iunie 1871, Domnitorului Carol, urmatoarele:

Prea înălţate Doamne,

Societăţile ,,România” şi ,,Societatea Literară a Românilor din Viena”, întrunindu-se în urma unei convenţiuni frăţeşti în noua Societate Academică „România jună”, comitetul acesteia cutează, în conformitate cu § 50 din statute, să vă numere între membrii fundători ai societăţii, recomandând-o înaltei binevoinţe a Măriei Tale. Comitetul e totodată fericit că poate fi interpretul simţemintelor generale ale societăţii dând o modestă espresiune vielor simpatii cari le are faţă cu Măria Ta şi cu augusta dinastie a românilor. Adânc convinşi cumcă, oricât de neînsemnate ar fi în forma lor manifestaţiunile de viaţă a generaţiunii ce are pentru ea viitorul, ele totuşi vor fi privite cu oarecare interes pe înaltul purtător al acelui nume ilustru de care în viitor vor fi strâns legate destinele românimei. Cu această credinţă, rămânem a Măriei Tale, Preaînălţate Doamne, preaplecaţi şi preasupuşi servitori…”

Dupa cum stim, sentimentele regaliste ale lui Eminescu au fost mai mult decat reci, chiar potrivnice, iar ele s-au adancit si mai mult in timp. Daca la 5 ani de la inscaunarea ca domnitor a Principatelor romane a Principelui de Hohenzollern-Sigmaringen, Carol, Eminescu pastra inca speranta in dreapta-conducere a poporului de catre noul domn, cu timpul, asa cum o demonstreaza scrierile sale politice, a devenit tot mai sceptic. In 1871 ii propune chiar el, dupa cum demonstreaza scrisoarea de mai sus, domnitorului Carol, sa devina membru fondator al Societatii academice „Romania juna”. Cu ocazia razboiului de independenta din 1877, Eminescu critica aprig pe cei ce au trimis romanii in razboi complet neechipati, la limita saraciei vestimentare, spre a pieri mai degraba de ger si foame, decat de sabia dusmanului. De-a lungul perioadei 1876-1882, Eminescu critica usturator in speta pe liberali si influentele lor, modul cum a fost modificata Constitutia Romaniei in 1881, etc. Dupa cum se stie, sotia Regelui Carol I (numit rege incepand cu 10 mai 1881), Regina Elisabeta (cu numele artistic de Carmen Sylva), l-a admirat si tradus in germana pe poetul Eminescu. Cu toate acestea, distincția „Bene merenti” oferita de casa regala poetului  a fost  refuzată de acesta, din motive morale si politice. El constatase ca medalia respectiva fusese adeasea oferita oamenilor nemerituosi, si deci o considera o jignire. La 10 iunie 1879, Eminescu nota intr-un articol al sau: „A propune Domnului un decret prin care se răsplătesc cu medalia Bene Merenti batjocuri îndreptate contra persoanei şi a familiei sale e lipsită de pudoare, e cinism.” Iar la 28 martie 1882, Eminescu scria: „[…] În aceste spitaluri, unde mărginirea intelectuală a pretinşilor autori nu e întrecută decât de malonestitatea lor plagiară şi de obrăznicia cu care ei pe ei înşii se proclamă mari autori, literele române au relaţii, fireşte sterpe, cu nişte catâri intelectuali, ceea ce nu opreşte ca o seamă de aceşti catâri să fie împodobiţi cu medalia Bene merenti .Atâta aveam de zis despre mediul mlăştinos şi bolnav, cu care trebuie să lupte literatura sănătoasă pentru a-şi scoate capul la lumina soarelui.” La 12 decembrie 1882, scrie un atac si mai dur la adresa distinctiei cu care ar fi fost si poetul rasplatit: „Şi s-au petrecut multe în presa din ţară. Ziare scrise în limbi străine sau şi de străini au insultat adesea poporul şi istoria noastră. Mai mult. Era destul să sosească în mijlocul nostru vrun om dintr-o bună familie română pentru ca o pană ocultă să-l denigreze în ochii publicului, nu pentru altceva decât pentru singura cauză ca e român şi că familia lui a fost domnească în România. Denigrări de cea mai înjosită speţie, a căror sorginte era cu toate astea foarte sus, al căror instrument era vrun erou de tristă figură. Ei, pe tribunalul secţia cutare nici nu l-a durut capul de asta, pentru că n-avea dreptul să se ocupe. Curtea cu Juraţi ar fi trebuit să judece şi la dânsa nu s-a adresat nimenea. Sunt cestiuni acestea cari se ţin de conştiinţa chiar a poporului românesc şi când această conştiinţă suportă injuriile ce se aduc oamenilor de frunte ai naţiei aceştia sunt destul de generoşi pentru a nu apela la ea, pentru că ruşinea naţională ar fi ruşinea lor. Libertatea presei poate fi un rău, dar e înscrisă în Constituţie; nici o excepţie, nici o tâlcuire într-altfel a Constituţiei nu se încape.  Singura pedeapsă care s-a aplicat regulat celora cari au abuzat de această libertate, celora ce-au insultat Coroana şi familia regală de ex., a fost câte-un Bene merenti aplicat pe piept.” In cateva dintre scrierile sale politice, Eminescu il va numi pe regele Carol I, ireverentios, „Carol ingaduitorul”. El, poetul, jurnalistul, si adancitul in politica tarii sale, era adeptul unei monarhii autoritariste si nu a celei constitutionale a timpului sau.

Toate acestea nu au impiedicat insa pe Eminescu sa faca traduceri din germana in romana a unor poezii ale Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) si nici sa nu apara dubii privind inspiratia poemului sau „Peste vârfuri” care s-a speculat uneori a fi o versiunea modificată în limba română a unui poem scris în limba germană de poeta Carmen Sylva.

Multi ani mai tarziu, ca o ofranda, cel care facuse atat de mult pentru cultura romana si pentru traiul decent al scriitorilor romani, Regele Carol al II-lea, avea sa incerce un gest special adresat memoriei poetului Eminescu, pe care il admira. In noiembrie 1949, aflat in exil in Portugalia, ex-regele Carol al II-lea a demarat incercarea de a organiza o comemorare a centenarului nasterii lui Eminescu la Universitatea din Lisabona. Aceasta initiativa i-a fost insa blocata, si preluata de un alt grup – care nici macar nu l-a mai anuntat despre eveniment.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: