Eminescu: vorbe de aur catre natia romana

„Daca Eminescu ar fi fost numai poet, ar fi dispretuit substratul material al unei natiuni. Fiindca a fost si ganditor, el si-a dat seama de valoarea lui imensa pentru consolidarea si puterea natiunii” – Mihail Manoilescu, 1935

Extrag mai jos cateva fraze din scrierile de orientare economica si politica ale lui Mihai Eminescu, comentariile fiind de prisos:

Cel mai mare rau pentru un popor este saracia. Conditia civilizatiei Statului este civilizatia economica. A introduce formele unei civilizatii straine, fara sa existe corelativul ei economic, e curat munca zadarnica.”

Calitatile morale ale unui popor atarna – abstragand de clima si de rasa – dela starea sa economica. Blandetea caracteristica a poporului romanesc dovedeste ca in trecut el a trait economiceste multumit, ca a avut ce-i trebuia”.

„Taranul trebue sä munceasca o vara pentru a plati un obiect de lux cumparat din strainatate. O natiune care produce grau poate trai foarte bine – nu zicem ba – dar niciodata nu va putea sa-si ingadue luxul natiunilor industriale inaintate.
Si ce e intr’adevar o natie agricola pe langa una industriala ? Cat un razes, oricat de vrednic, pe langa un boier cu 1oo.000 de pogoane intr’un hotar.

„Dar acum, de ne veti fi iertat sau nu, sa stam la vorba gospodareasca si sa va intrebam, ce poftiti dumneavoastra ? ca sa stim ca aveti dreptul de a pretinde, sa intrebam ce produceti? Aratati-ne in adunarile dumneavoastra, pe reprezentantii capitalurilor si fabricilor mari, pe reprezentantii clasei de mijloc, care sa se deosebeasca de fabrica de mofturi ale ‘Telegrafului’ si ale ‘Romanului’ si de fabrica dumneavoastra de palavre din dealul Mitropoliei ?

„Conditiunile placintei noastre constitutionale, a libertatilor publice, de care radicalii se bucura atata, sunt economice : temelia liberalismului adevarat este o clasa de mijloc, care produce ceva, care puind mana pe o bucata de piatra ii da o valoare inzecita si insutita de cum o avea, care face din marmura statue, din in panzatura fina, din fier masini, din lana postavuri. Este clasa noastra de mijloc in asemenea conditiuni ? poate ea vorbi de interesele ei ?”

Nu dreptul public, ci pastrarea nationalitatii noastre e lucrul de capetenie pentru noi si ar fi mai bine sa nu alegem deputati decat sa se piarda natia romaneasca.”

Statul nostru nu are alta ratiune de a fi decat aceea ca e Stat romanesc, deci desvoltarea elementului romanesc este facuta sa fie tinta noastra de capetenie.”

„Nu suntem dar contra nici unei libertati oricare ar fi aceea, intru cat ea e compatibia cu existenta Statului nostru ca Stat national romanesc si intru cat se adapteaza in mod natural cu progresele reale facute de noi pana acuma. Numai pe terenul acesta gasim ca o discutiune este cu putinta. Cine sustine insa ca absolute si neinlaturabile, principii a caror aplicare ar fi echivalenta cu sacrificarea unui interes national, acela nu poate fi omul nostru.”

Anunțuri

3 comentarii (+add yours?)

  1. Dan Ghenea
    Mar 26, 2012 @ 01:53:31

    E un pic ciudat sa puneti un motto din Manoilescu. Manoilescu a fost nevoit sa semneze in numele Romaniei (in care nu se mai alegeau deputati … spre binele natiunii… conducator fiind un uzurpator fanfaron), Arbitrajul de la Viena. Binele natiunii nu trece inaintea adevarurilor universale. Din minciuna si tiranie nu iese nici un bine. Si Eminescu a fost om. Si a gresit, ca orice om. Cu voie sau fara voie,

    Răspunde

  2. Miron Manega
    Aug 21, 2013 @ 10:48:50

    Manoilescu a fost unul dintre cei mai mari economisti si sociologi ai Romaniei. Studiile sale economice, in special „Organizarea financiară a economiei naționale” (1924) si „La théorie du protectionisme industriel” (Paris, 1929), prin care a „exportat” Teoria statului organic al lui Eminescu au stat la baza reconstructiei Braziliei, in anii ’70. Cat priveste „minciuna si tirania” la care insinuati ca ar fi fost complice, nu/i deloc asa. În iulie 1940 Manoilescu a fost desemnat ministru de externe în guvernul condus de Ion Gigurtu. Sub presiunea forțelor revizioniste, susținute și de fasciștii italieni, România a fost nevoită să facă importante concesii teritoriale statelor vecine. În calitatea sa oficială, la 30 august 1940, Manoilescu a semnat, FORTAT, Dictatul de la Viena, prin care Germania nazistă a acordat Ungariei, prin „arbitraj”, o importantă parte a Transilvaniei. Aflat într-un post dificil din pricina presiunilor geopolitice, Mihail Manoilescu nu a fost nici măcar lăsat să protejeze interesele României. Luând la cunoștință de noua frontieră pe care o trasaseră „arbitrii”, ministrul Manoilescu „s-a prăbușit pe masă leșinat”, conform mărturiei ministrului de externe italian, Galeazzo Ciano.

    Răspunde

  3. Miron Manega
    Aug 21, 2013 @ 10:54:33

    Iar greselile lui Eminescu (pentru ca a fost si el,om, nu?) n-au absolut nicio legatura cu textul si contextul de fata. Condescendenta d-voastra, in privinta lui Eminescu, este jignitoare. Alta data, cand spuneti ca Eminescu a gresit, este corect si moral sa precizati UNDE anuma a gresit

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: