In 1929, cea mai bogata femeie din Marea Britanie, Lady Annie Henrietta Yule, a comandat constructia a trei vase mici de croaziera, dar de cea mai buna calitate pentru acea vreme, la John Brown & Company, Clydebank, UK. Primul construit a fost iahtul cu aburi Nahlin, cel mai mare si mai luxos la acea vreme, lansat la apa in 1930. In 1934 Nahlin a fost clasificat ca unul dintre cele mai mari iahturi de croazieră privat construit vreodată în Marea Britanie. In 1936 Nahlin a fost inchiriat de catre regele Edward al VIII-lea al Marii Britanii şi utilizat de el şi de doamna Wallis Simpson, în rasunatoarea lor croaziera amoroasa. Vasul avea camere de oaspeti cu baie proprie, o cameră special destinata doamnelor, o sală de gimnastică şi o bibliotecă. Vasul era perfect echipat pentru croaziere oceanice lungi.
In 1937, Regele Carol al II-lea al Romaniei a cumparat vasul Nahlin la un pret de 90.000 de lire sterline (dupa alte surse, 120.000) si l-a rebotezat Luceafarul. Vasul a parasit Marea Britanie catre Romania la 6 septembrie 1937. A devenit proprietatea Ministerului Culturii care l-a utilizat ca iaht charter, apoi ca muzeu plutitor si apoi ca restaurant plutitor pe Dunare. Numele lui s-a schimbat ulterior in Libertatea.
Iahtul Nahlin, foto din vara anului 1937, cand a fost achizitionat de Regele Carol al II-lea pentru Romania
Iahtul Nahlin, sub numele de Luceafarul - pe Dunare, 1939
Nahlin are 91.4 m lungime si o latime de 11 m. Inaltimea este de 4.42 m şi este echipat cu un sistem de propulsie cu puterea de 2 x 200 CP, atingand o viteză maximă de 17,1 noduri.
După revoluţia română din 1989, iahtul a fost vândut la „Regal” SA – o societate privată, cu sediul în Galaţi, care, la rândul ei, l-a vandut – în circumstanţe neclare, în 1999, pentru doar 250.000 USD companiei britanice Edminston. La acea vreme vasul se numea „Libertatea” si a fost clasificat de Ministerul Culturii drept obiect de tezaur national, prin ordinul nr.3041/1998. Prin urmare, vasul nu ar putut fi vândut unei societati străine şi exportat din România. Totusi, evenimentul s-a produs, si în 1999 a fost eliberat un permis temporar de export , pe motiv că avea nevoie de reparaţii urgente. Santierul naval englez „Even Port Royal” era titularul planurilor originale, si putea executa reparatiile. Permisul de instrainare a expirat la 25 august 2000 – data la care nava ar fi trebuit să fie returnata în România. Astăzi insa, nava este înregistrată în portul din Glasgow, sub numele ei iniţial, Nahlin.
Fata iahtului Nahlin in vara anului 2010, reintors in Marea Britanie
Pe site-ul profesionist www.superyachts.com, Nahlin s-a gasit in anul 2011 pe pozitia 36 mondial, iar pentru 2012 este prognozata pozitia 37, ramanad astfel unul dintre fruntasele mondiale, dupa 82 de ani de la prima lansare la apa. Filmul de prezentare a iahtului se poate vizualiza aici.
anomismi 