„Nu vă temeţi de perfecţiune! N-o s-o atingeţi nicicând!” – Salvador Dali

In Romania comunista, cam prin 1987-1988, am descoperit intamplator pictura lui Salvador Dali. Nu mai tin minte cum s-a intamplat. Cred ca mi-a placut de la bun inceput foarte tare, probabil rezona cu starea mea de spirit de sfarsit de adolescenta; cred ca imi inspira cat se poate de multa fronda, nonconformism, curaj, sete de libertate, sete de exprimare, adica ceea ce era in mine in anii aceia. In 1992 am primit deci cadou un superb album cu o parte din picturile lui Dali, foarte scump si rar la vremea aceea… Este vorba de un album presarat cu note biografice, ai carui autori sunt Robert Descharnes (fotograf si scriitor) si Gilles Neret (istoric de arta si jurnalist). Albumul a aparut in limba engleza, la Benedikt TaschenVerlag GmbH, Koln, Germania, in 1992. A fost cel mai impresionant cadou primit de mine pana atunci. L-am rafsoit de nenumarate ori, privind adesea incremenita picturile, dar aprofundand mai ales ideile din spatele lor. Suprarealismul acela ma transpunea pur si simplu pe interior. Impactul era nu doar vizual ci mai ales adanc, fiintial. Expresii artistice incarcate de simboluri, unele ramase intangibile sau incomprehensibile o vreme pentru mintea mea… Nu stiam nimic despre Salvador Dali, decat ca era un pictor avangardist spaniol, ale carui opere  imi placeau intr-un mod special, si pe care ma straduiam sa le inteleg, sa le aprofundez, cautandu-ma parca si pe mine in ele.

Insusi Dali spunea „The fact that I myself do not understand what my paintings mean while I am painting them does not imply that they are meaningless” (extras din albumul citat, pag. 93).

Nu eu sunt bufonul, ci societatea monstruos de cinică şi naiv de inconştientă care pretinde că este serioasă numai pentru a-şi ascunde mai bine nebunia. Eu, în schimb – nu sunt nebun” – spunea Salvador Dali, adesea catalogat nu doar excentric, ci pur si simplu nebun. „Singura diferenţă dintre Grecia cea nemuritoare şi prezent este Sigmund Freud, care a descoperit cum corpul uman, care pe vremea grecilor era neoplatonic, astăzi este plin de sertare secrete care pot fi deschise numai prin psihanaliză” – sustinea Dali, care, in felul sau tipic, reusea sa transmita prin opera sa exact starile provenite din zonele cele mai profunde si ascunse ale fiintei umane. El a putut exprima, in maniera picturala, ceea ce nimeni nu a putut pana la el: zonele abisale ale omului!

Unul dintre evenimentele de capatai in viata artistului a fost, desigur, intalnirea cu Gala, femeia si sotia vietii lui. El spunea despre ea: „Tu m-ai vindecat de nebunie. Mulţumesc! Vreau să te iubesc! Vreau să fii soţia mea. Simptomele de isterie dispar unul după altul ca prin magie. Pot să îmi stăpânesc râsul, zâmbetul, mimica. Starea mea de sănătate este asemenea unui boboc proaspăt de trandafir„. In albumul amintit mai sus, am gasit (la pag.25) urmatorul citat al pictorului „I love Gala more than my mother, more than my father, more than Picasso and even more than money„. Si ii placeau atat de mult banii, incat i se spunea Avida Dollars…

Daca as fi pusa sa aleg una dintre operele lui Salvador Dali care imi place mai tare, mi-ar fi incredibil de greu. Mesajele fiecareia sunt atat de complexe si diferite, incat opera sa formeaza un tot unitar, iar extragerea unei mici parti a unui tot strica si unitatea,  iar ca excizie din tot, pierde nemasurat din valoare.

As incheia tot cu un citat al artistului, la fel de neasteptat si suprarealist ca intreaga lui opera si viata: „Beauty will always be edible, or there will be no such thing as beauty„.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: