Seara clujeana si leii din catedrala mitropolitana a Clujului

Am avut de facut un drum la Cluj Napoca, zilele acestea. Si am gasit ragazul sa ma plimb putin, admirand distant si obiectiv orasul. Vineri seara… lampile s-au aprins tarziu pe marile bulevarde , era deja bezna si aveam impresia ca ceva este in neregula. Doar farurile masinilor luminau bulevardele…cufundate in intuneric. La 18.45 s-au aprins lampile in sfarsit, probabil se face economie. Lume relativ-putina pe strada, fata de cum era de obicei. Unele magazine inchise complet, cu hartie acoperind vitrinele, la interior. Am receptat degradarea economica si in acest mod. In Piata Centrala, in apropierea ansambului monumental al lui Matias Corvin, un grup de cca. 60 de persoane scanda lozinci impotriva regimului actual, asa cum stim ca se intampla in toate marile orase, de peste 50 de zile. Am trecut de Piata Centrala si am intrat pe Str. Motilor, indreptandu-ma spre Piata Avram Iancu. Pe str. Motilor exista o librarie, foarte aproape si vis-a-vis de primaria Cluj, bogata si tare placuta, unde totdeauna cand am drum la Cluj, imi face placere sa intru. Am intrat in librarie, era cam ora 19 – liniste, calm, muzica in surdina, foarte putini cititori. Am baleiat salile de la etaj, am frunzarit carti, am citit putin, si-apoi am plecat. Urmatoarea tinta a plimbarii mele era Catedrala mitropolitana. Am ajuns, admirand intai silueta Teatrului National „Lucian Blaga”, frumos luminat, apoi parcurgand piata catre biserica. Spoturi cu lumini albastrui inserate in pavaj dau un aer festiv zonei din fata intrarii in catedrala. Turnul, frumos luminat… M-am gandit, privind intreaga cladire din exterior, la regii Romaniei… Mi-am amintit istoria catedralei: lucrările de construcție au inceput la 10 septembrie 1923, iar pe 7 octombrie 1923, a fost pusă piatra de temelie; la festivitate au participat prințul moștenitor Carol al Romaniei (viitorul Rege Carol al II-lea) și primul ministru al vremii, Ion I.C. Bratianu. Sfințirea catedralei s-a făcut  10 ani mai tarziu, la 5 noiembrie 1933, fiind oficiată de Patriarhul României -Miron Cristea, Mitropolitul Transilvaniei – Nicolae Bălan și episcopul de Cluj – Nicolae Ivan. La festivitate a fost prezent din nou regele Carol al II-lea, prințul moștenitor Mihai si membri ai guvernului României.

Am intrat… Inauntru – destul de multa lume pentru o seara tarzie si rece de inceput de primavara. Numai in statiile mari de autobuze am vazut lume multa, si la fel si in catedrala. Nu mai era slujba, dar o muzica religioasa divina, reglata abia percetibil, crea o atmosfera tare inaltatoare prin sonoriate. Am privit cu atentie arhitectura interioara. Desi mai fusesem in catedrala din Cluj, am remarcat pentru prima oara leii. Doi lei din piatra, asezati pe labele din fata sustin amvonul, iar capete de lei mai mici, tot din piatra, asezate in grupuri de cate doi, strajuiesc pe laturile de la mijlocul inaltimii, de o parte si de alta a zonei centrale a bisericii. (pun in link o vedere 3D a interiorului catedralei, pentru conformitate si admirare).  

M-am gandit la semnificatia leului… In catedrala din Cluj sunt cel putin 18 lei (dintre care doi intregi, mai marisori, iar restul doar capete, mai mici). Nu ma puteam desprinde de ideea ca leul poate reprezenta si tendinta de a domina ca despot, de a-ti impune cu brutalitate autoritatea si forta, si ma intrebam daca leii din catedrala clujeana sunt potriviti pentru un lacas de cult ortodox… Mi-am amintit apoi ca lei similari celor doi ce sustin amvonul la Cluj, vazusem la Rasinari (Sibiu), la mausoleul marelui mitropolit ardelean Andrei Şaguna. Mausoleul acela a fost ridicat in 1877-1878, dar cei doi lei de bronz ce străjuiesc intrarea în mausoleu au fost realizaţi si adaugati în anul 1904. Lei din bronz sunt prezenti si in curtea interioara a Castelului Peles, si acolo sunt reprezentati ca animale feroce. Apoi Sfinxul din Egipt. Si acolo este prezenta reprezentarea leului, asezat pe labe, capul fiind al unui om cu privire enigmatica. Potrivit ipotezei egiptologilor, aceste fapturi ciudate ar fi purtat capetele faraonilor simbolizand puterea si autoritatea. Datorita chipului paros Sfinxul este considerat un monarh sau un zeu solar cu toate atributele leului. Posedand si aspectul regelui animalelor, Sfinxul este simbolul fortei.

Arhitectura interioara a catedralei clujene mi-a atras interesul. Lucratura in piatra este de mare frumusete. Iar animalele acestea, leii – atat de numeros prezenti in aceasta biserica ortodoxa din Cluj, mi-au provocat gandurile. Am citit cate ceva despre simbolistica leului, si am constatat nu numai cate este de ampla, dar si de duala… Leul este una din cele mai populare imagini din heraldica. In heraldica, simbolizeaza vitejia, re­galitatea si protectia. Arta crestina reprezenta regele fiarelor ca pe o creatura binevoitoare iar Biblia il descria pe Chris­tos ca pe leul iudeilor. Simbol al dreptatii, leul este garantul puterii materiale si spirituale. Leul serveste drept animal de calarie sau drept tron multor divinitati; impodobeste tronul lui Solomon, tronul regilor Frantei sau al episcopilor medievali. El este si simbolul lui Christos-Judecatorul si al lui Christos-Invatatorul, caruia ii poarta cartea sau sulul de pergament. Leul este emblema sfantului evanghelist Marcu.
Leul lui Iuda, pomenit de-a lungul intregii Scripturi, incepand cu Facerea, se inalta in persoana lui Iisus Christos. Si in Apocalipsa scrie ca a biruit leul din semintia lui David ca sa deschida cartea si cele sapte peceti ale ei. In iconografia medievala, capul si partea anterioara a leului corespund naturii dumnezeiesti a lui Christos, iar partea posterioara, care contrasteaza prin relativa ei slabiciune, corespunde naturii umane.
In scrierile hieroglifice, leul este simbolul violentei si maniei, iar anticii il plasau sub hidra, marele dragon, pe care-l sfasie cu ghearele. Leul este semnul care marcheaza dobandirea autonomiei individuale, concomitent cu aparitia constiintei de sine, nasterea vointei si a libertatii personale. Puternic, suveran, simbol solar si luminos pana la extrem, leul, regele animalelor, are calitatile si defectele inerente rangului sau. Dar el reprezinta incarnarea insasi a Puterii si a intelepciunii, a Dreptatii, in schimb, orgoliul sau nemasurat si siguranta de sine fac din el simbolul Tatalui, al Stapanului, al Suveranului, orbit de propria sa putere, de propria sa lumina si care ajunge tiran, crezandu-se, de fapt, ocrotitor. El poate fi asadar pe cat de ocrotitor, pe atat de insuportabil: intre acesti doi poli oscileaza numeroasele lui intelesuri simbolice.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: