O privire printre genele stranii ale istoriei noastre

La 15 august 1949, ex-regele Carol al II-lea nota in jurnalul sau („Insemnari zilnice. Intre datorie si pasiune.” Vol. VI, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2002) un lucru foarte interesant: despre intalnirea, la Lisabona (unde se afla in exil), cu jurnalistul american E.A. Easterman. Cu acea ocazie aveam sa aflu despre una dintre cartile foarte rare si dificil de gasit, care aparuse in 1942 in Marea Britanie, scrisa de Easterman:  „King Carol, Hitler and Lupescu” (Ed. Victor Gollancz Ltd.). Subtitlul cartii de pe coperta fata  prezinta astfel: „The inner history of Carol, ex-king of Roumania, his relations with internationally famous yet virtually unknown Mme Lupescu and the conflict with Hitler, which cost Carol his crown, and led to his exile to Mexico”.

In jurnalul zilei de 15 august 1949, Carol nota: „Seara, dupa cina, telefon din Lisabona: era dl. Easterman, care a scris cartea „King Carol, Hitler and Lupescu”; in treacat pe aci si plecand maine dimineata, doreste sa ne vaza. S-a lasat de ziaristica si azi este secretarul general al Aliantei Evreiesti. Conversatiune placuta asupra chestiunei Israelului, a Angliei si situatiei economice mondiale. Vrea sa scrie o noua carte si, pentru aceasta, va reveni de Craciun”.

Jurnalistul american A.L. Easterman a fost editor de Externe al ziarului Daily Express şi, mai târziu, corespondent de Externe la acelasi jurnal; apoi, de la începutul războiului al doilea mondial si până la prăbuşirea Franţei, corespondent sef al ziarului Daily Herald. Este unul dintre puţinii oameni care au putut pretinde ca au cunoscut Europa „din interior ” în toată încurcătură stranie de diplomaţie şi de contra-diplomaţie….  A călătorit mult, atât în Europa cat şi în SUA, şi a avut ocazia sa intalneasca şi sa discute cu liderii diplomatici şi politici ai Europei. În ianuarie 1938 Eastarman a fost trimis in România într-o misiune specială: pentru a  ancheta numirea senzaţională de catre regele Carol a fascistului anti-semit Octavian Goga, ca premier al Romaniei – act care a dezorientat la acea data intreaga  Europa. Acest act s-a produs  după ce Hitler a început să dezvăluie proiectul său de carmuire a intregului continent şi de programare a războiului.

Easterman a fost atras insa de caracterul şi personalitatea neobişnuite ale regelui Carol, cu care a realizat  un interviu care a făcut vâlvă în întreaga lume, atunci, in 1938.  El a vorbit de asemenea cu Elena  Lupescu – un privilegiu rar pentru un jurnalist, deoarece ea evita totdeauna publicitatea şi presa. Legaturile lui Easterman cu Carol vor continua si dupa exilarea regelui, asa cum reiese din jurnalul sau. Jurnalul, publicat la noi in 6 volume, se incheie (brusc)  la ziua de 13 aprilie 1951, unde editorii mentioneaza „Asa se incheie insemnarile zilnice ale lui Carol al II-lea”. Cum se va vedea mai jos, la inceputul lui 1951 Carol lucra impreuna cu Easterman la noua carte-document. Nu stim cat s-a lucrat la acea carte, ea nu a fost publicata… Timpul cat a mai fost posibil sa se lucreze (cel putin impreuna cu Carol), s-a intins pana la moartea acestuia, din aprilie 1953. Elena Lupescu stia la fel de multe, si ar fi putut continua alaturi de Easterman scrierea acelei carti… Dar acestea sunt simplele noastre speculatii… Istoria noastra este si ramane partial nedevoalata.

In ceea ce priveste cartea publicata in 1938, adica „King Carol, Hitler and Lupescu”, ea reprezinta rezultatul unei cercetari destoinice  şi al punerii cap la cap a unor fapte, cu privire la aceste trei persoane, şi prezinta rolul pe care l-au avut în mersul istoriei unei ţari puţin cunoscute, ca Romania, pe scena larga a Europei aflata pe calea haosului şi în războiul care a cuprins şi atins milioane de oameni. Din această carte transpapare o nouă concepţie privind monarhul „cel mai colorat” al Europei antebelice şi a partenerei sale (E. Lupescu), o femeie care, timp de douăzeci de ani, a participat la istoria lumii, vorbind şi intuind. Easterman aduce la lumină, in cartea sa din 1942 (a carei singura editare s-a facut in acel an, si numai in Marea Britanie) a poveştii senzaţionale şi nespuse pana la momentul respectiv, prezentand in detaliu pentru prima oara, drama tragică de dinainte şi din timpul abdicarii regelui Carol, forţat să renunţe la scaunul lui de domnie de către generalul Antonescu şi complicii săi, Garda de Fier fascistă terorista. Este dezvăluita întâlnirea lui Carol cu Hitler, la Berchtesgaden. Tiradele lui Hitler, în faţa lui Carol şi a fiului său, Principele Mihai, sunt revelate ca fiind începutul conflictului deschis dintre Führerul  nazist şi regele român; este demonstrata determinarea lui Hitler de a zdrobi un monarh atat  de sfidător! Un alt un punct important al cartii este prezentarea eşecului  vizitei lui Carol la Londra în noiembrie 1938, când venise acolo nu numai pentru imagine, ci ca să caute sustinere si sprijin împotriva lui Hitler. Cartea aduce la suprafata „povestea din interior” a relaţiilor lui Carol cu Marea Britanie şi Franţa, din perspectiva agresiunii viitoare a lui Hitler în Europa şi în cursul primului an de război. Se discuta tema: a fost Carol al II-lea suporterul, instrumentul sau victima lui Hitler? Cum au evoluat lucrurile, a „vândut” el ţara sa Germaniei  naziste sau a fost trădat ca sa predarea tara sa Axei? Scopul real al vizitei de stat a lui Carol la Londra a fost de a propune Marii Britanii  sa il sprijine ca să reziste obiectivulului Führer-ului de a distruge independenţa României, ca parte a proiectului sau  major  de agresiune europeana. Sunt  pe deplin demonstrate eforturile disperate ale regelui Carol de a asigura o garanţie britanica Romaniei, similara celei oferite Poloniei.  Este aratat refuzul total al lui Chamberlain in directia sprijinirii Romaniei, pana cand, presat de liderii laburisti britanici, la o întâlnire dramatică dimineaţa devreme cu primul-ministru pe Downing Street 10, înainte ca Sir Horace Wilson sa ajunga, acesta a cedat.  Există, de asemenea, dovada uimitoare a modului  în care Carol a fost „lasat de izbeliste” in problema ajutorului britanic pentru România, atunci când Misiunea Comerciala Britanica a refuzat creditul pentru tara noastra, atunci când erau necesare 50 milioane lire sterline pentru ca regele Carol sa poata inzestra ţara spre  a face fata agresiunii lui Hitler. Marea Britanie refuza ajutorul Romaniei ca raspuns la  presiunile si ameninţările lui Hitler privind eventuale concesii facute Romaniei pe aceasta tema. Este aratata presiunea constantă şi neobosita a lui Hitler asupra lui Carol, intrigile  naziste şi ameninţările, eforturile zadarnice ale lui Carol pentru a asigura ajutorul de la democraţiile occidentale, predarea sa treptată Germaniei şi ruina finală, umilitoare, a României dupa „dictatul de la Viena”. Este dezvăluita in amanunt viclenia teribila si şicanele  lui Hitler asupra Romaniei. Ele formează o naraţiune despre trădare, spionaj, rebeliune, şi prăbuşirea unui tron şi a unui stat.

Legatura lui Carol cu Easterman continua, astfel incat in jurnalul sau („Insemnari zilnice. Intre datorie si pasiune.” Vol. VI), acesta noteaza la ziua de 7 mai 1950 (gasindu-se in prima sa vizita la Londra, dupa inceputul exilului, cu prilejul expozitiei filatelice mondiale): „…Duduia a trecut in salon si am avut mai multe vizite. Intai, pe Easterman, care a venit sa vorbeasca despre cartea pe care vrea s-o scrie (n.n. despre ex-regele Carol); neputandu-l ajuta dupa cum dorea, a venit cu o noua propunere: s-o scriem impreuna, adica sa fie publicata sub iscalitura mea (n.n. a lui Carol). Duduia e favorabila ideii.”

Urmatoarea mentiune a lui Easterman in jurnalul lui Carol apare la data de 27 ianuarie 1951: „Dimineata, obisnuita ora de lucru cu Easterman. S-a discutat despre educatie si invatamant, i-am vorbit despre scoala ce-o facusem pentru Mihaita (n.n. Principele Mihai, fiul sau). Pe urma, a reluat chestiunea esentei Monarhiei si functionarea mecanismului constitutional al ei; am aparat teoria unei Monarhii active, Regele fiind responsabil in fata constiintei sale, responsabil de cele ce iscaleste„.

Jurnalul lui Carol se opreste la nici 3 luni de la aceasta ultima mentiune cu privire la noua carte despre Carol al II-lea, proiectata de Easterman. Iar la 2 ani de la ultima fila din jurnal se opreste si viata ex-regelui Romaniei…

In alta oridine de idei, cateva file foarte  interesante cu privire la relatia Carol-Hitler, respectiv Romania-Germania, se gasesc in cartea unui  autor englez, Paul D. Quinlan, aparuta mult mai recent in SUA (decat cartea lui Easterman din 1942), si anume in 1995, la Ed. Greenwood Press, si tradusa in Romania la Ed. Humanitas in 2008. In acest sens, paginile 268-280 din traducerea romaneasca, merita citite!  Cartea istoricului  Paul D. Quinlan este mult mai echidistantă decât alte lucrări despre figurile regale. Acesta este un lucru remarcabil, pe fondul controverselor interminabile asupra lui Carol al II-lea.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: