O alta zi…

As fi vrut sa scriu mai mult saptamana aceasta, aici. Nu stiu daca a fost lipsa de inspiratie, sau echivalentul „nodului in gat”, manifestat insa in creier. Sau poate un valmasag prea mare de stari, insuficient de mature, s-au gramadit la limita constiintei dar nu au razbit niciuna sa iasa la liman spre a se aseza inchegat pe aceasta foaie electronica. Nici azi nu sunt mai organizata, vaslind fara tinta si dand frau liber cugetului ad-hoc.

De fapt, daca stau sa ma gandesc, asa am si gandit sa-mi conturez ideile in acest loc: „in bataia vantului fiecarei zile”, motto-ul meu pentru acest blog.

Una dintre cele mai active, voluntare si vrednice calugarite despre care stiu, Maica Siluana Vlad, scria in cartea sa, sub pseudonimul Gena Geamanu, „Spovedanie neterminata” (editia a II-a, Ed. Mitropolia Olteniei, Craiova, 2006), ca a fost povatuita, in perioada lunga a cautarii sinelui (ce a dus-o intr-un final la convertirea religioasa), sa isi tina un jurnal. Si dumneaei spune ca asta a ajutat-o mult! Dealtfel cartea de care am pomenit, este jurnalul sau de convertire, din perioada 1968-1989. Aceasta carte a fost comparata sau chiar mai tare apreciata decat „Jurnalul Fericirii” a lui Nicolae Steinhardt (ex. Mihail Zamfir, Romania literara, nr. 38/2004, pag.7). Iar Maica Siluana Vlad a continuat sa sustina, inclusiv in volumele ulterioare ale sale, „Mestesugul bucuriei”, dar si pe viu, ca rolul unui jurnal personal poate fi extrem de important pe calea catre noi insine.

Deschid la intamplare cartea „Spovedanie neterminata”, caci oriudne as deschide, as identifica lupta omului cu el insusi, lupta luciditatii lipsei acute de care toti suferim:

” Trebuie sa ajung la IUBIRE!

Unde esti, Dumnezeul meu?

Cum sa ajung la Tine?

Ajuta-ma sa Te iubesc si sa tac! Nu ma lasa sa fac si din Tine o imagine a mea. Ajuta-ma! Eu, aici, pe pamant, nu mai inteleg nimic. Nu este vorba de ceea ce mi se intampla mie, ci de tot ce se intampla. N-am inteles niciodata, de fapt. Niciodata, nimic, niciodata!

Intelege oare cineva? Sau nu e nevoie?

Acum, in clipa asta, nici nu mai vreau sa inteleg!

Nu sa inteleg am nevoie.

Am nevoie de Tine!

Si vreau sa Te gasesc si sa Te iubesc!

Ajuta-ma!”

Asa scria Maica Siluana in noiembrie 1985… Cei care o cunosc si ii stiu urcusul de dupa 1989 si pana in prezent, poate ca se indoiesc ca cele scrise mai sus ii apartin. Si totusi, da… Iar de ani buni incoace misiunea sa sfanta este de a-i ajuta pe altii. Doar doua mici dovezi se gasesc aici: Centrul de formare şi consiliere Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil (Iasi) si Blogul lui HarrDelos (SUA) dedicat activitatii Maicii Siluana.

„Adevarul este atat de intunecat in aceste timpuri si minciuna atat de fixata, incat n-am fi in stare sa cunoastem adevarul, daca nu l-am iubi.” (Blaise Pascal)

1 comentariu (+add yours?)

  1. Trackback: “Mestesugul bucuriei” ortodoxe in Germania: Parintele Serafim Joanta si Maica Siluana Vlad | anomismia

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: