Manastirea Horezu si inima Reginei Maria a Romaniei

Regina Maria a fost foarte legata de Manastirea Horezu din Oltenia. Din pacate, sunt putine (deocamdata) sursele biografice care intra in profunzimea acestei legaturi. Regina Maria gandea adesea cu sufletul si de aceea exista o mare sansa ca legatura ei tainica si adanca cu acest loc sa fi fost una cu totul speciala. La un moment dat, respectiv legat de toamna anului 1916 (in timpul primului razboi mondial),  in cartea sa „Povestea vietii mele” , regina consemneaza: ” […] Scumpa noastra Oltenie nu mai poate fi aparata. E un gand ce nu se poate indura, totusi se pare ca ne e scris ca partea cea mai bogata, cea mai frumoasa, cea mai romaneasca din tara noastra sa fie napadita de dusmani. Ma gandesc la frumosul meu Horez, minunata manastire alba. Mi se spune acum ca tocmai acolo se dau luptele, asadar nici o picatura de amaraciune nu trebuie sa ramana negustata. Vor distruge acel coltisor de pace ales al inimii mele si care mi-e atat de drag, incat am cerut sa fiu inmormantata acolo cand imi va veni ceasul„. Era in ziua de marti, 8/21 noiembrie 1916 cand regina scria acestea in insemnarile sale zilnice (conform extrasului din cartea sa „Povestea vietii mele”, vol. 3, pag. 87, Ed. Rao, Bucuresti, 2011).

Dupa incheierea primului razboi mondial, regina revine din Moldova, de la Iasi – unde familia regala s-a retras pentru doi ani, deoarece capitala fusese ocupata. Reintoarsa la Bucuresti la 18 noiembrie/1 decembrie 1918, primele ei vizite la revenire sunt in patru locuri – cele mai dragi sufletului ei. Unul din ele este Horezu. Iata-le insiruite mai jos intr-un extras din insemnarile reginei, in ordinea in care erau in sufletul sau: „For a long time we belonged to the unsettled part of the world. In­deed, in every way my life had been cut in two halves, the first half lying in a past further away than the mere number of years. I came back to Cotroceni, Copaceni, Sinaia, Horez; I sailed again up and down the Danube, took possession of mountains, hills and plains. I rode once more on my long sea-shores—I watched the sunsets, the harvests, the deep winter snows; I have been covered with the dust of our long, endless Roumanian roads, now become ever so much longer still.”

In testamentul reginei din iunie 1933 ea schimba dorinta de a fi inmormantata la Horezu, cu cea de a fi inmormantata cu trupul alaturi de sotul sau Regele Ferdinand, la Manastirea Curtea de Arges, iar inima sa ii fie depusa in Capela Stella Maris de la castelul sau din Balcic. Asa cum se stie, actualmente inima Reginei Maria se gaseste la Muzeul de Istorie al Romaniei, asteptand de multi ani deja, sa fie stramutata si asezata in sora-capela, pe nume tot Stella Maris, dar la Bran, dupa cum planuise fiica sa cea mica, Principesa Ileana, dupa trecerea Balcicului in granitele Bulgariei.